Are guvernul bani pentru pensii şi salarii în lunile noiembrie şi decembrie?

Greu de spus, pentru că guvernul nu oferă populaţiei informaţii detaliate pe această temă. Se pot trage concluzii din informaţii disparate, puse cap la cap într-o schemă logică.

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloș, nu doarme  de frica deficitului bugetar

Este singurul care spune, cât de cât, lucrurilor pe nume. Că pierdem banii din PNRR este, de acum, o chestiune de viitor. Tranşele a treia şi a patra trebuiau încasate anul acesta, ori noi nici nu am depus cererile de plată pentru aceste tranşe. Termenul final pentru PNRR fiind 2026, când să mai primeşti banii şi să-i şi cheltuieşti în 3 ani?

Problema acum este dacă avem bani pentru pensii şi salarii în lunile noiembrie şi decembrie.

Boloș a spus că nu va mai face nicio plată până la sfârşitul anului, dar i-au sărit primarii în cap pentru că n-ar avea bani să achite facturile pe contractele în derulare. A vrut să amâne banii pentru sănătate în 2024, dar s-au revoltat bolnavii şi a trebuit să ia din fondul de rezervă al guvernului şi să dea la CNAS banii necesari, circa 3 miliarde de lei.

În septembrie statul a avut un minus la încasări de 7,5 miliarde lei, faţă de ce era planificat, fapt ce l-a îngrozit pe Boloș. Iar cheltuielile au fost mari, ca în lunile anterioare.

Cheltuielile din noiembrie și decembrie sunt, de obicei, cele mai mari din an pentru Guvern, acesta fiind perioada în care statul dă drumul banilor, ordonatorii de credite și primăriile se grăbesc să nu rămână bani necheltuiți, iar la buget ajung la plată facturi multe și pe sume mari.

Aceste  cheltuieli se pot ridica şi la 2% din PIB, ceea ce ridică deficitul bugetar nu la 5,5% din PIB, cât spera guvernul, ci probabil spre 7% din PIB.

Încă o situaţie gravă. Conform site-ului profit.ro, au fost prevăzute împrumuturi de 160 de miliarde lei pentru întreg anul 2023. Dar până la 1 octombrie deja România s-a împrumutat deja cu 164 miliarde lei.

Din suma de 164,3 miliarde de lei din primele nouă luni, 13 miliarde de lei sunt finanţări luate de stat cu termene de plată tot în cursul acestui an, inclusiv prin vânzarea în luna iulie de titluri în valoare de 8 miliarde de lei cu maturitate de numai două luni, relevă date analizate de Profit.ro.

Adică statul trebuie să restituie 13 miliarde de lei plus dobânzile, până la 31 decembrie 2023.

De unde va lua ministrul Boloș aceşti bani? 

Directori de şcoli şi spitale spun că nu mai au bani prevăzuţi în buget pentru salariile pe decembrie şi aşteaptă de la fondul de rezervă al guvernului banii necesari.

Guvernul mai trebuie să cofinanţeze proiecte din bani europeni, din PNRR sau din fonduri curente, alte sume foarte mari de bani care nu există la buget.

Pachetul Ciolacu cu măsuri fiscale nu intră în vigoare anul acesta

Speranţa guvernului era că pachetul fiscal să intre rapid în vigoare, fapt ce ar fi dus la scăderea deficitului bugetar cu circa 12 miliarde lei, până la sfârşitul anului. Din calculele făcute după atacul la CCR, rezultă că nu mai are acum să intre în vigoare anul acesta. Rectificarea bugetară şi draftul pentru bugetul pe 2024 trebuiau făcute în octombrie. Ce rectificare bugetară „pozitivă” ar putea face guvernul? Să ia dintr-o „gaură” şi să mute banii în altă „gaură” bugetară?

În absenţa pachetului de măsuri fiscale trebuie reconsiderate toate calculele. Iar dacă bugetul pe 2024 va fi construit în spiritul Câciu, adică supraevaluând veniturile, ne vom trezi tot cu un deficit bugetar uriaş. Iar în PNRR scrie constant că trebuie să avem sustenabilitate şi stabilitate bugetară!

Premierul Ciolacu este „aerian”

Nu dă semne că înţelege ce se întâmplă cu bugetul în următoarele două luni. Se plimbă prin ţară să profite de statutul de prim ministru, să-l vadă oamenii şi să i se închine. Atitudine de covrigar ajuns prim ministru. În loc să stea la guvern şi să măsoare de zece ori ce bani are şi ce nevoi de finanţare urmează să achite până la sfârşitul anului.

Jalonul pensiilor speciale, de care depinde trimiterea cererii de plată numărul trei, este între decizia CCR şi cerinţele CE. Iar Ciolacu pretinde să fie gata până la sfârşitul lui octombrie, ca să poată trimite la CE cererea de plata numărul trei. Ar fi un miracol să treacă prin parlament în două săptămâni, cu atâtea condiţionări venite de la CCR şi de la CE. La sfârşitul lunii octombrie se va constata că nu e adoptat, alte probleme vor fi pe agenda parlamentului şi adio jalon îndeplinit. Care jalon avea termen anul 2022!

Premierul Ciolacu trăieşte în „wishful tinking”, savurează poziţia de premier, şi speră că problemele bugetare se vor rezolva de la sine.

Nu înţelege că îl aşteaptă vremuri foarte grele, inclusiv accesul tot mai dificil pentru România la împrumuturi externe.