
Ar fi furat dacă organizarea era mai bună
0
Un senator ţipă de câteva zile cum a avut cunoştinţă de încercarea de a frauda referendumul de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, dar nimeni nu-l bagă în seamă. Valer Marian a făcut un „autodenunţ penal“ adresat DNA prin care explică faptul că, vara trecută, a participat la câteva întâlniri cu ministrul Liviu Dragnea în care acesta i-ar fi cerut să raporteze mai mulţi votanţi decât cei reali.
Deşi subiectul este unul important, doar câteva instituţii media au menţionat zbaterea parlamentarului Valer Marian iar cele mai multe nu l-au luat în seamă date fiind antecedentele senatorului, fost preşedinte al organizaţiei judeţene PSD Satu Mare. Unii cititori se arată intrigaţi de faptul că o asemenea „dezvăluire“ sau „bombă de presă“ nu are parte de justa expunere în mass-media şi pun „discreţia“ pe seama faptului că jurnaliştii sunt aserviţi puterii actuale.
Cazul este simplu. „Autodenunţătorul“ nu este credibil şi, oricâte lucruri ar dezvălui azi acesta, oricât de grave, ele sunt puse sub un semn mare al întrebării de orice jurnalist cu discernământ. Nu poţi să acorzi prezumţia de credibilitate unui parlamentar care, printre altele, i-a adresat nu de mult premierului Victor Ponta câteva întrebări retorice descalificante pentru cel care le-a pus. Nu am de gând să le fac publice aici tocmai pentru că ele ţin de domeniul teoriei conspiraţiei şi fac parte dintr-o retorică a transpiraţiei OTV în care se amestecă detalii intime cu atacuri la persoană.
Sigur că faptele despre referendum denunţate de Valer Marian au câteva date care le fac plauzibile. Doar că jurnalistul nu lucrează cu lucruri care s-ar fi putut întâmpla, ci cu fapte. Iar când cel care le pune pe masă a devenit un clovn negru, chit că el este parlamentar, nu poţi să-i pui microfonul în faţă. Pentru că jurnalismul ţine şi de alegerea celor cărora le dai voce, iar ca ziarist nu eşti doar un purtător de microfon pe care-l muţi la cel care strigă mai tare fără o triere lucidă. Ca ziarist eşti la fel de responsabil pentru ce spun invitaţii tăi precum eşti de propriile vorbe. Credibilitatea ta este dată şi de credibilitatea surselor sau a subiecţilor pe care îi promovezi.
Cazul Valer Marian este o lecţie de credibilitate. Omul şi-a pierdut-o de ceva vreme pe drumul dintre Satu Mare şi Bucureşti. Chiar şi dacă ne rezumăm doar la autodenunţul său, vedem că este unul care îţi pune întrebări în privinţa subiectului. „Conştientizând, pe de o parte, că dacă se urmează asemenea directive se intră sub incidenţa legii penale, iar pe de altă parte, că organizarea este haotică şi contradictorie, având în vedere cifrele diferite de raportare anunţate de PSD şi PNL, am decis să nu mă implic într-o astfel de operaţiune frauduloasă”.
Altfel spus, din scrisoarea către DNA aflăm că dacă organizarea nu era „haotică şi contradictorie“ ci ar fi fost una disciplinată, domnul Valer Marian ar fi participat la „o astfel de operaţiune frauduloasă“. Interesantă filozofie de politician.