Alternativa la „Drumul Mătăsii’ a fost prezentată la reuniunea G20: de asta lipsit președintele Chinei?

Anunțat în cadrul reuniunii G20, proiectul este, politic, economic și geo-strategic, cel mai important și mai credibil răspuns dat până la acum la dezvoltarea traseelor din „Noul Drum al Mătăsii”, marea investiție chineză care dă logica expansiunii BRICS + și justifica speranțele țărilor reunite în cadrul  „Marelui Sud”.

Priviți cu atenție harta și mare atenție la țările alese de partenerii occidentali pentru trasul negociat.

Pentru americani, asta poate însemna o întoarcere rapidă în afacerile globale, tăind practic accesul chinezilor la traseul continental sud din Asia, cu posibilitatea de a reintroduce Israelul în raționamentele economice și de securitate din Orientul Mijlociu, de a-i scoate pe turci din joc și a favoriza Grecia care ar deveni astfel punctul de interes major don Mediterana și, extrem de relevant aspect, de a readuce aproape UE căreia i se oferă să fie cap de pod pentru o linie de transport  feroviar ultra-modernă dublat de o linie navală și competitivă care să lege Asia și Orientul Apropiat de continentul nostru, în paralel – și acesta este argumentul esențial – cu formarea unui coridor de conexiuni pentru electricitate și hidrogen.

Semnatarii de acum ai acum ai Memorandumului de Intenții privind Coridorul Economic India- Orientul apropiat- Europa sunt SUA, India, Arabia Saudită, Franța, Germania, Italia și UE, acord deschis deja șin pentru alte părți interesate de a putea intra în construirea acestei rețele extrem de complexe și care, odată realizată, ar putea însemna, ca primă etapă foarte importantă, apariția unei piețe de producție și desfacere în care oportunitățile să fie susținute de interesele directe ale unora dintre cele mai importante economii ale lumii. „SUA și partenerii săi – se spune în comunicatul final – intenționează să lege ambele continente la hub-urile comerciale și să faciliteze astfel dezvoltarea și exportul energiei curate, să instaleze cabluri submarine și rețele de transport energetic și de comunicații pentru a mări capacitatea de acces sustenabil la electricitate, să permită inovarea  în domeniul tehnologiilor de producere a energiei curate și de a conecta comunitățile oferindu-le un internet sigur și stabil. De-a lungul acestui coridor, vom dezvolta structurile comerciale existente de comerț și manufactură și vom întări și securiza liniile comerciale alimentare și de aprovizionare.  

Aceasta este o dimensiune senzațional de importantă în sine în cazul în care chiar se va realiza. Dar devine geo-strategică prin cuplarea ei cu al doilea comunicat, în același cadru G20: este vorba despre Joint Statement from the United States and the European Union on Support for Angola, Zambia and the Democratic Republic of the Congo’s commitment to Further Develop the Lobito Corridor and the U.S.-EU Launch of a Greenfield Rail Line Feasibility Study , document care readuce (sau dorește să poată să readucă) o prezență activă, de natură strategică, a SUA+UE în zona cea mai sensibilă din Africa (unde, de altfel, se află și marile zone de extracție).

Greu de spus ce va ieși de acum înainte. Mi se pare clar că lumea occidentală încearcă să capaciteze India și Arabia Saudită pentru inițierea unui proiect concurent Chinei, ceea ce era relativ ușor de prevăzut după ce, în ultimele două săptămâni, s-au auzit detalii din grupurile de negociere. În schimb, după datele de acum, este extrem de dificil de prevăzut setul de reacții din partea componenților BRICS dar și contra-acțiunea economică în materie de oferte pentru creditorii africani. Este posibil să înceapă, după cum spun unele surse, o acțiune masivă, implicând resurse strategice, a partenerilor occidentali împotriva unei Chine pe care o socotesc deja cea mai puternică amenințare economică și militară cu care se confruntă interesele lor pe diverse piețe.

Proiectele concurente sunt lansate, să vedem urmarea și, deocamdată, cum reacționează bursele politice.