Aberaţiile generate de CCR în cazul plagiatului ministrului Bode
0Nu numai ministrul Bode, dar şi premierul Ciucă, prin purtătorul său de cuvânt, spune că trebuie să aşteptăm decizia instanţei de judecată care să stabilească dacă teza sa de doctorat e plagiată sau nu.
Avem decizia unei instituţii specializate a României, Comisia de Etică a UBB Cluj, îndrituită legal să analizeze tezele de doctorat sub aspectul eticii universitare, care stabileşte că „Abaterile etice constatate sunt suficient de importante pentru a concluziona că teza este profund viciată”, dar ministrul Bode şi premierul Ciucă spun că trebuie să aşteptăm decizia instanţei. Ştie instanţa, mai bine dect Comisia de Etică, când o teză este plagiată şi când nu?
Totul a pornit de la o decizie aberantă a CCR, decizia 364/2022, care scoate titlurile de doctor de sub orice verificare ulterioară.
Ce spune Lucian Bode
„Este absolut uluitor demersul de analizare a unei lucrări redactate în 2018 folosind norme actualizate în 2020-2022”. „Metoda de citare folosită este în deplină concordanţă cu standardele academice de la momentul susţinerii tezei în 2018. Este o realitate pe care o voi repeta ori de câte ori va fi nevoie”.
Adică Lucin Bode crede că în 2018 aveai voie să copiezi paragrafe din alte lucrări, şi să nu le citezi corect cu menţionarea sursei? Şi că aceste cerinţe au fost actualizate în 2020-2022? Acelaşi argument l-a adus şi Victor Ponta, dar a pierdut titlul de doctor în instanţă. Iar Lucian Bode face greşeala mai tuturor politicienilor. Ne crede proşti şi ne poate păcăli.
Altă susţinere a lui Bode.
„Conform legii, Comisia de Etică se poate pronunţa doar în ceea ce priveşte soluţionarea sesizărilor privitoare la abateri ale membrilor comunităţii universitare, iar eu nu sunt parte a acestei comunităţi, în mod evident, fapt confirmat de pct. 8 alin. (3) din Hotărârea nr. 1 din 2023 a Comisiei de Etică”.
Doar că în Hotărârea Comisiei de Etică se spune altceva:
„Temeiul legal al autosesizării este Art. 2 din Regulamentul Comisiei de etică a UBB: „Comisia de etică universitară are următoarele atribuții: a) analizează şi soluţionează plângerile privind abaterile de la etică universitară, pe baza sesizărilor sau prin autosesizare, conform Codului de etică şi deontologie universitară al UBB”, art. 306 alin. 3 din Legea nr 1/2011 și Art. 11 din Legea nr. 206/2004 privind bună conduită în cercetarea științifică, dezvoltare tehnologică și inovare”.
„Conform Hotărârii 7/2022, sancțiunile prevăzute de legea 206/2004 nu pot fi aplicate domnului Lucian Bode, nefiind membru al comunității academice sau de cercetare. După cum a constatat și Ministerul Educației, retragerea titlului de către CNATDCU/minister este imposibilă conform Deciziei nr. 364 din 8 iunie 2022 a Curții Constituționale, decizie care a făcut imposibilă sancționarea administrativă (sau judiciară) prin retragerea titlului de doctor. Universitatea Babeș-Bolyai va sesiza totuși CNATDCU cu concluziile prezentei analize”.
Comisia de Etică şi CNATDCU nu mai pot trece la retragerea titlului de doctor. Dar stabilirea plagiatului, fără a avea consecinţe privind sancţionarea plagiatorilor, pe care o poate face doar instanța, este perfect legală. Aşa că dl Bode se preface că nu înţelege. Acţiunea judiciară se referă la sancţiuni, nu la stabilirea plagiatului conform normelor de etică universitară. Este şmecheria lui Bode de a păcăli opinia publică.
„Curtea Constituţională a clarificat inadmisibilitatea absolută a activităţii oricărei alte comisii de a reexamina cele stabilite de comisia de doctorat şi validate de către CNATDCU. Ca atare, demersul Comisiei de Etică încalcă flagrant decizia Curţii Constituţionale”, mai spune Lucian Bode.
Şi aici e o şmecherie. Decizia CCR spune că nu mai poate fi analizat conţinutul ştiinţific al tezei de doctorat, nu normele de etică universitară, ce țin de legalitatea atribuirii titlului, pe care trebuie să le respecte.
Decizia CCR invocă Legea Conteciosului Administrativ şi o aplică automat şi titlurilor doctorale.
Analiza dlui Dacian Dragoş, președintele comisiei de etică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj și care a obținut doctoratul în drept administrativ în 2002.
Motivarea Curții Constituționale arată că un titlu de doctor, intrat în circuit civil și care a produs efecte juridice, poate fi “desființat” prin anulare, care poate fi făcută doar prin instanță judecătorească, deoarece “nu poate lua forma revocării dispuse de instanța emitentă”. Pe de altă parte, aceeași motivare susține că anularea sau desființarea titlului său diplomei poate fi realizată doar pentru chestiuni ce țin de legalitatea procedurilor de atribuire, nu din cauze ce țin de o “reapreciere” a fondului științific al tezei.
Ce spune CCR:
“după cum nici instanța judecătorească nu are competența de a statua cu privire la fondul științific al tezei de doctorat elaborate, nici autoritatea emitentă nu are competența de a reaprecia fondul științific al acesteia. Astfel, anularea sau revocarea, după caz, a titlului de doctor/diplomei de doctor nu poate fi realizată pentru aceste aspecte, ci doar pentru aspecte ce țin de legalitatea desfășurării procedurii de conferire/atribuire, cu respectarea termenelor prevăzute de lege (…) Altfel, s-ar ajunge la arbitrar și la o insecuritate juridică permanentă în privința deținerii titlului de doctor”.
Verificarea aspectelor legate de etică universitară, în care intră şi plagiatul, ţine de procedurile legate de legalitatea de conferire/atribuire a titlului/diplomei de doctor, nu de reaprecierea fondului ştiinţific. Este vorba de o constatare, pe care o poate face oricine, dacă autorul tezei de doctorat a copiat fragmente din alte cărţi fără să le citeze conform normelor în vigoare.
„Din această perspectivă, verificarea realizată de instanță nu este cu nimic diferită de verificarea respectării altor etape procedurale: existența referatelor de specialitate, lipsa conflictului de interese, existența susținerii publice în termen, etc.” , explică şi Dacian Dragoş.
Dacian Dragoş:
„Decizia CCR are două componente: prima este imposibilitatea revocării unui act administrativ de către inițiator dacă acesta a intrat în circuitul civil.
Aici abuzul săvârșit de CCR este plasarea principiului irevocabilității actelor administrative intrate în circuitul civil la nivel de principiu constituțional, deși el este consacrat doar în lege – Legea 554/2004 a contenciosului administrativ lege cu caracter general în domeniul atacării actelor administrative – și nu în Constituție!
Nu ține seama Curtea constituțională de principiul conform căruia prin legi speciale se poate deroga de la legile generale, ori procedura de sancționare a fraudei în cercetare este o procedură specială, consacrată tot prin lege organică, Legea 1/2011, care este ulterioară Legii generale 554/2004 și de la care poate deroga.
A doua componentă este confuzia voită între (a) atribuția CNATDCU de a „valida” teza de doctorat, când analiză este atât științifică, cât și a legalității, incluzând lipsa fraudei, etapă derulată înainte de emiterea titlului de doctor; și (b) analiza efectuată ca urmare a unei sesizări privind etica în cercetare (plagiatul), caz în care analiza, atât a CNATDCU cât şi a instanței ulterior, este doar una formală, bazată pe compararea textului tezei cu texte din lucrări din care s-a copiat fără citare. Prin urmare nici CNATDCU și nici instanța nu intră pe fondul științific al tezei.
Concluzia celor analizate de Dacian Dragoş este următoarea:
Verificarea privind abaterile de la etică academică nu înseamnă o reevaluare a caracterului ştiinţific al tezei, ci ţine doar de legalitatea condiţiilor de atribuire a titlului de doctor. Ca atare nu sunt interzise de decizia CCR. Iar cea mai îndreptăţită instituţie publică să facă această verificare este Comisia de Etică, urmată de decizia instanţei de judecată.
Acestea sunt „şmecheriile” pe care se bazează Lucian Bode şi cei care îl susţin, inclusiv premierul Ciucă.
Sper că instanţa de judecată să facă diferenţa între reevaluarea conţinutului ştiinţific şi a legalităţii procedurii de conferire/atribuire a titlului de doctor, în care se află şi respectarea normelor de etică academică.
Iar din punct de vedere strict politic, Lucian Bode este un om terminat, mai devreme sau mai târziu va trebui să părăsească funcţia de ministru.
Se încarcă comentariile...
