A obosit Occidentul să sprijine Ucraina? Politic nu, dar la bani s-ar putea să apară probleme

Liderii politici din spațiul euro-atlantic, cei din țările NATO și UE în primul rând, cel puțin la nivelul discursului public destinat să fie reluat de presa națională și internațională, nu contenesc să repete un discurs deja devenit clasic și extrem de previzibil: Ucraina trebuie sprijinită până la capăt, nu există niciun fel de vergă slabă în lanțul solidarității democrațiilor împotriva terorii și dictaturii rusești și, cu orice preț, cu orice cost, Putin va trebui să fie învins.

Numai că au început să apară probleme serioase pe măsură ce în spațiul public, încep să se audă aceleași tipologii de raționament ca în cazul operațiunilor de mare anvergură din Irak sau Afganistan caracterizate, până foarte aproape de momentul recunoașterii dezastrului, drept succese considerabile din punctul de vedere al generalilor iremediabil optimiști și niciodată trași la răspundere pentru morțile din perioada în care s-au aflat la comandă. Referința critică clasică privește nevoia de a se stabili un raport relevant între fondurile investite și rezultatele obținute în teren, astfel încât să se poată oferi publicului plătitor un raport credibil privind eficiența investiției.

Desigur, având în memorie dezastruoasele lecții din Irak și Afganistan, americanii nu vor acum cu niciun chip să mai accepte perspectiva unei eventuale angajări a trupelor terestre în Ucraina, fie ea și teoretică sau extrem de îndepărtată. La fel și europenii.

Dar asta nu înseamnă că nu a rămas actuală o altă dimensiune , cea care derivă din dimensiunea uluitor de mare, în continuă creștere și proiectată să dureze „atâta timp cât va fi nevoie” a sprijinului financiar și al trimiterii de cantități enorme de echipamente militare de toate felurile către Ucraina, inclusiv acoperirea costurilor pregătirii externe a unor categorii diverse de trupe. Cheltuielile sunt considerabile, în discuția asta nu este corect politic să enumeri sutele de miliarde care se scurg în favoarea Ucrainei din visteriile țărilor aliate, dar asta nu înseamnă că toate statele au economii înfloritoare ca ale României și își permit, fără consecințe, efortul nelimitat pentru a sprijini viitoarea victorie totală a armatei ucrainene, garantată, după cum știți, de generali și confirmată de studii care vin din partea serviciilor de informații britanice.

În consecință, asta ar explica apariția „oboselii privind Ucraina”, exact așa cum apăruse și în cazul Afganistanului după ce fuseseră date publicității rapoartele celebre ale Inspectorului General al armatei americane privind alocările financiare uriașe pentru Afganistan...În cazul de acum, rapoartele financiare sunt similare și raportul de eficiență ridică semne suficiente de întrebare pentru ca, în Congresul și Senatul american să nu se discute intens dacă, în contextul actual de criză, mai trebuie alocate sumele suplimentare cerute cu insistență de Biden în favoarea Ucrainei.

Există posibilitatea, viitorul imediat va arăta dacă se va transforma în certitudine și cum s-ar putea concretiza, c a această „oboseală” să treacă dincolo, cu mult dincolo de simple declarații politice și se transforme într-un argument pentru a refuza oficial ajutorul pentru Ucraina și/sau de a refuza începerea negocierilor de aderare la UE. Inflația, criza post-Covid, neliniștea privind stabilitatea actualului echilibru politic european pus acum sub semnul urcării extremei-drepte și incertitudinile majore privind evoluțiile politic sin SUA deschid un spațiu de joc neobișnuit și îndestul de lax încât să se poată întâmpla aproape orice.

În șirul acestor mișcări noi și care sunt deja un semnal de luat în considerare, este și poziția președintelui bulgar Roumen Radev care și-a folosit dreptul de veto în ce privește trimiterea de vehicule blindate pentru Ucraina, transmițând Parlamentului de la Sofia un mesaj foarte interesant: „Sunt ghidat de convingerea că securitatea, sănătatea și viața cetățenilor bulgari trebuie să constituie o prioritate absolută”. În motivarea deciziei sale, mai spune că aleșii poporului nu cunosc suficient parametrii donației care trebuia făcută Ucrainei, fapt care-i împiedică să evalueze obiectiv dacă echipamentele furnizate sunt necesare, mai subliniind și că nu au fost luate în considerare sarcinile specifice care revin ministerului de interne pe timp de războim sau cele care revin poliției de frontieră și protecției civile. În consecință, relatează  Nova News, vehiculele blindate ce ar fi trebuit să fie trimise în Ucraina vor putea fi folosite doar pentru controlul de frontieră în Bulgaria și pentru a furniza populației asistența necesară în caz de accidente și catastrofe civile.  

Vine acum și avertismentul dramatic transmis Congresului american de Shala Young, directoarea bugetului Casei Albe care avertizează că a rămas fără bani și este la limită de timp pentru a continua ajutorul pentru Ucraina, asta dacă nu se va aproba acel ajutor suplimentar de 106 miliarde USD solicitat de Bide: „vreau să fie clar: fără acțiunea Congresului, la finele acestui an vom rămâne fără resursele necesare procurării de mai multe arme și echipamente pentru Ucraina și de a oferi cele necesare din stocurile militare ale SUA”.  

Desigur știți care este poziția Ungariei care spune că, în actualul context, nu se poate pune problema deschiderii unor negocieri de aderare cu Ucraina, dar vă rog să citiți și un material publicat de Radio Praga intitulat „Sprijinul opiniei publice pentru Ucraina este erodat de oboseală și de conflictele din alte zone”, totul bazat pe un foarte recent sondaj care arată că 51% din populația din Republica Cehă nu mai este pentru continuarea sprijinului militar pentru Ucraina, cu doar 31% în favoarea acestuia. Creșterea procentajului de refuz este concludentă: este acum de 51% față de doar 36% cu doar un an și jumătate în urmă.

Care va fi răspunsul SUA vom afla foarte repede. LA fel de repede va fi formulată și decizia -care neapărat trebuie să fie unanimă- a șefilor de state și guverne care se vor reuni la Bruxelles pe 14-15 decembrie și, după cum vedeți , subiectul Ucraina este primul pe agendă. După ședință, președintele nostru ne va spune ce se va decide, fără comentarii în avans ca să nu zică cineva ceva că avem păreri și stricăm prietenii.