80 de ani de la 8 mai 1945: Întorc SUA spatele Europei?

0
0
Publicat:

În urmă cu 80 de ani se încheia Al Doilea Război Mondial în Europa. De atunci, SUA au asigurat securitatea, mai întâi în partea de vest a Europei, apoi și în est. Donald Trump pune la îndoială acum această protecție.

Conferința de la Potsdam (august 1945): Winston Churchill, Harry Truman și Iosif Stalin
Conferința de la Potsdam (august 1945): Winston Churchill, Harry Truman și Iosif Stalin

Wehrmacht-ul german a capitulat la 8 mai 1945, iar Al Doilea Război Mondial, care începuse la 1 septembrie 1939 cu invadarea Poloniei de către Germania, se încheia în Europa. În Asia, acesta a mai continuat câteva luni, până la capitularea Japoniei. Adolf Hitler se sinucisese cu câteva zile mai devreme în "bunkerul Führerului" din Berlin.

Oroarea războiului a eclipsat tot ceea ce se văzuse oână atunci, adică aproximativ 60 de milioane de morți în întreaga lume, șase milioane de evrei uciși de național-socialiști, o mare parte a Europei distrusă, milioane de oameni dispăruți sau strămutați.

Feldmareșalul Wilhelm Keitel, comandantul suprem al Wehrmachtului, semnează documentul de capitulare
Feldmareșalul Wilhelm Keitel, comandantul suprem al Wehrmachtului, semnează documentul de capitulare


În 1945, odată cu prăbușirea Germaniei naziste, lua naștere o ordine bipolară în Europa și în afara ei, care avea să dăinuie timp de peste 40 de ani. În timpul războiului, aliații occidentali - SUAMarea Britanie și Franța - au cooperat cu Uniunea Sovietică pentru a obține victoria.

Însă tensiuni au început să apară chiar înainte de sfârșitul războiului. În timp ce puterile occidentale apărau democrația și căutau o alianță liberă cu statele învinse, Uniunea Sovietică punea jugul comunist țărilor ocupate în timpul avansului său militar.

În 1947, președintele american Harry Truman anunța ceea ce mai târziu s-a numit doctrina Truman. De atunci înainte, Statele Unite urmau "să ajute popoarele libere care se opun supunerii față de minorități înarmate sau presiuni externe". Obiectul era de a frâna expansiunea Uniunii Sovietice. Europa a fost împărțită în două părți, estul sovietic și vestul dominat de SUA.

Se putea conta pe protecția SUA

Punctul central al acestei rupturi a devenit Germania, căreia i se impunea o graniță prin centrul țării și prin Berlin. Era vremea Războiului Rece. Descurajarea reciprocă între cele două blocuri militare nucleare - NATO, sub conducerea SUA, și Pactul de la Varșovia, sub dominația URSS - a împiedicat izbucnirea deschisă a conflictului. Cu toate acestea, lumea a fost de mai multe ori în pragul unui război nuclear.

Președintele american John F. Kennedy în Berlinul de Vest în 1963
Președintele american John F. Kennedy în Berlinul de Vest în 1963


Ca membră NATO, Republica Federală, partea de vest a Germaniei divizate până în 1990, putea conta pe protecția SUA.

Acest lucru a rămas valabil chiar și după sfârșitul confruntării Est-Vest din 1989, reunificarea Germaniei și destrămarea Uniunii Sovietice. Pentru câțiva ani părea că întregul continent, inclusiv Rusia, se va dezvolta pașnic și democratic. Tot mai multe țări care făcuseră parte din Uniunea Sovietică au aderat la NATO. Chiar și Ucraina independentă primea promisiunea că ar putea deveni în cele din urmă parte a NATO.

Trump schimbă tabăra

Cel tâziu după invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, iluziile s-au spulberat. Unul dintre principiile ordinii anterioare, conform căruia frontierele pot fi modificate doar pe cale pașnică, nu mai este valabil.

Președintele american Donald Trump pune la îndoială însăși umbrela protectoare a NATO. "Dacă ele (alte țări NATO) nu plătesc, eu nu le voi apăra", a declarat Trump explicit în martie.

"Ne aflăm în mijlocul unor schimbări istorice, comparabile cu marile momente de cotitură politică din secolul al XX-lea, în special cele din 1945 și 1989", scrie istoricul Norbert Frei de la Universitatea din Jena pentru DW. "Ordinea transatlantică stabilită după cel de-Al Doilea Război Mondial, în primul rând de SUA, de care Germania a beneficiat enorm - mai întâi în contextul unificării Europei de Vest, dar și după încheierea conflictului Est-Vest și integrarea Europei de Est - se dezintegrează sub ochii noștri".

Distrugerile provocate la Sumi, în Ucraina, de un atac rusesc cu rachete în aprilie 2025
Distrugerile provocate la Sumi, în Ucraina, de un atac rusesc cu rachete în aprilie 2025


Colegul său, istoricul Manfred Görtemaker din Potsdam, spune pentru DW că președinția lui Trump a arătat "că europenii și-au neglijat propria apărare bazându-se doar pe americani". Or, Trump a distrus această iluzie.

Republicanul Trump nu a fost primul președinte care a cerut europenilor să cheltuiască mai mult pentru propria apărare. În 2016, democratul Barack Obama afirma că "Europa s-a culcat uneori pe o ureche în ceea ce privește propria apărare".

Însă Trump merge mult mai departe, fiind practic de partea Rusiei în războiul din Ucraina. În cazul unui acord de pace, Ucraina nu-și va recupera toate teritoriile și nici nu va putea adera la NATO. Aceasta este o veste bună pentru președintele rus Vladimir Putin. "Întregul sistem de securitate euro-atlantic se prăbușește sub ochii noștri", afirma Putin anul trecut.

Merz vrea "independență" față de Washington

Nu puțini observatori din Germania speră la o revenire la vechea ordine transatlantică după Trump. Este acest lucru realist? Norbert Frei este sceptic: "Este greu de spus în acest moment cât din această ordine va rămâne în picioare după președinția lui Trump și cu atât mai puțin dacă se va putea reconstrui ceva ulterior".

Președintele american Donald Trump  și preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski
Președintele american Donald Trump și preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski


Sfatul său pentru guvernul german: "De la politica de ancorare necondiționată în Occident condusă de Konrad Adenauer, Germania este ferm ancorată în Europa. Berlinul trebuie să facă acum tot posibilul pentru ca Uniunea Europeană să poată, dacă este necesar, să supraviețuiască politic, economic și militar fără Statele Unite".

Noul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, împărășește această viziune, subliniind că Europa trebuie să devină independentă de America în ceea ce privește politica de securitate.

Manfred Görtemaker avertizează însă că "independența față de SUA este o iluzie". O cale europeană nu este cu putință, "în condițiile în care descurajarea nucleară trebuie să fie garantată în continuare de americani. Înțelept ar fi așadar să se revină la o cooperare strânsă între SUA și Europa, pe baza unui nou calcul realist".

Istoricul speră cu tărie că Merz se va deplasa la Washington în calitate de cancelar federal cât mai curând posibil și "că această cooperare, care a funcționat întotdeauna foarte bine în trecut, va continua".

Prin urmare, avem nevoie de mai multă Europă pentru a înlocui partenerii americani pe care nu se mai poate conta la 80 de ani după încheierea războiului? Ori avem nevoie de o nouă apopriere de Washington? Noul guvern german este așteptat să ofere un răspuns la aceaste chestiuni.

Christoph Hasselbach - Deutsche Welle

Opinii

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite