21.000 de semnături pe o petiţie împotriva legilor Cîmpeanu. Nicio voce publică în susţinerea lor. De ce tace președintele Iohannis?

0
0

Zeci,  poate sute de reacţii negative venite din partea cadrelor didactice din universitar şi preuniversitar, rectori, decani şi numeroşi oameni de cultură. Ministrul Cîmpeanu se apără susţinând că sunt mai mulţi cei care tac şi nu iau poziţie public. Dar nu poate demonstra că aceştia susţin legile sale.  De altfel, lucru destul de rar, n-am văzut vreo voce politică, academică, profesorală, cetăţeneasca, studentesca care să-i susţină pachetul de legi pentru Educaţie. Deci, ce concluzie trageţi domnilor Iohannis şi Cîmpeanu? Vă încăpăţânaţi să mergeţi mai departe cu ele?

Petiţia asociaţiei Declic

Lansată pe 25 august ora 15, petiţia a strâns până acum 21.000 de semnături, iar semnarea ei continuă.

Intitulată „Cerem demiterea de urgență a ministrului Cîmpeanu și retragerea proiectelor legilor educației!”, petiţia a devenit virală pe reţelele de socializare, de aici şi numărul foarte mare de semnături.

Ce susţin autorii petiţiei.  Noi, semnatarii acestei scrisori, îi solicităm președintelui României, domnul Klaus Iohannis, autorul moral al proiectului „România Educată”, demiterea de urgență a ministrului Educației, domnul Sorin Cîmpeanu, precum și retragerea proiectelor legislative propuse de Ministerul Educației. Credem că este de datoria șefului statului român, ca mediator și apărător al interesului superior al cetățenilor, să se implice direct pentru înlăturarea acestei figuri toxice din Guvernul României, care mimează o reformă în domeniul învățământului pentru a proteja politic noua oligarhie creată în jurul școlilor și universităților românești, care își vede acum puse la adăpost legal afacerile, fraudele și plagiatele”.

Din politeţe sau exces de precauţie, autorii petiţiei nu menţionează faptul că unele prevederi din proiectele de legi ale Educaţiei puternic contestate se inspiră,  provin  întocmai din proiectul de „suflet” al preşedintelui Iohannis, România Educată. Pentru a da doar două exemple, proba comună de la Bacalaureat şi desfiinţarea liceelor tehnologice şi economice sunt prevăzute în România Educată. Iar ministrul Cîmpeanu s-a conformat din spirit de „ghiocel”.

Mai spun autorii petiţiei:

Credem că legile trebuie retrase de urgență și refăcute de o echipă cu legitimitate publică sporită, condusă de un ministru competent și integru profesional care să poată coopera cu succes cu specialiștii din țară și din Diaspora în domeniul educației”.

Faţă de reacţia de respingere a societăţii prin vocile ei autorizate, şi din lipsa oricărei susţineri publice pozitive, ar fi singura reacţie posibilă a preşedintelui Iohannis. Cred că ştie că principiile  democraţiei nu permit impunerea unor legi cărora li se opune total segmentul din societate afectat de aceste legi.

Scrisoarea celor 150 de personalităţi împotriva legilor lui Cîmpeanu

La scrisoarea deschisă a celor 100 de personalităţi, acuzaţi de ministrul Cîmpeanu că ar reprezenta „un grup de interese” si că „nu ies cu nimic în evidență din perspectiva educației sau a caracterului intelectual”,  s-au adăugat alți 50 de semnatari. Reamintim că printre primii 100 de semnatari se aflau: Mircea Miclea, Lazăr Vlasceanu, Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu, Andrei Cornea, Radu Vancu, Cristian Preda-decanul facultăţii de Ştiinţe Politice de la UB,  şi mulţi alţii. Lor li s-au alăturat alte 50 de persoane, oameni de cultură sau simpli profesori. Printre aceştia academicianul Eugen Simion, Mircea Martin- profesor emerit la UB, membru corespondent al Academiei Române, Theodor Paleologu – președintele Fundației Paleologu, Adrian Papahagi – prof.univ.dr, Universitatea “Babeș Bolyai”, Cluj, Bogdan Oprea – profesor doctor, Universitatea din București  şi mulţi alţii. Toți aceștia, în viziunea ministrului Cîmpeanu, „nu au caracter intelectual”. Spre deosebire de domnia sa!

Ce susţin aceşti semnatari ai scrisorii împotriva legilor lui Cîmpeanu.

Ne exprimăm, dintru început, rezerva față de abordarea eclectică ilustrată cu prisosință de fundamentările și de prevederile proiectelor de lege. Considerăm că împrumutul de idei este benefic atât timp cât acestea sunt cuplate realităților societății românești. Aceste realități trebuie cunoscute în amănunt, în așa fel încât să poată determina valabilitatea și aplicabilitatea lor, respectiv validarea rezultatelor așteptate”.

12 membri ai conducerii CNATDCU critică prevederea din proiectul de lege care desfiinţează instituţia

Profesorii Corneliu Bălan, Vasile Brînzănescu, Daniel Ovidiu David, Valentina Sandu-Dediu, Florin Streteanu, Cătălin Vasilescu, Lazăr Vlăsceanu, Rodica Zafiu – toți membri ai Consiliului General al CNATDCU, îşi afirmă susţinerea faţă de vicepreşedinţii Mircea Dumitru, Marius Andruh și Dorel Banabic, care au criticat public legea Invatamanului Superior. Lor li se adaugă şi profesorul Adrian Miroiu, președintele comisiei de Științe politice, studii de securitate, științe militare, informații și ordine publică a Consiliului.

Ce declară conducerea cei din conducerea CNATDCU.

„Nu numai că reconfirmăm pe deplin cele afirmate de colegii vicepreședinți ai CNATDCU (aspecte pe care le-am analizat adesea în cadrul CNATDCU), dar sugerăm domnului profesor Cîmpeanu că păstrarea unui anumit echilibru în declarațiile publice ar fi binevenită în această perioadă de dezbatere publică a unor proiecte de legi ale educației extrem de problematice. Se dovedește încă o dată că principala problemă a funcționării CNATDCU este rezistența la enormele presiuni politice.

Lipsa de corectitudine, de eleganță și zeflemeaua nu ajută pe nimeni și suntem convinși că nu vor putea deturna atenția publică de la adevăratele precarități ale acestor proiecte legislative”.

Apel lansat de 12 decani ai facultăților filologice și umaniste

Decanii a 12 facultăți filologice și umaniste au trimis la Ministerul Educației apelul ca autoritatea să introducă în proiectul de lege a educației un examen distinct la Limba și literatura română, ca parte a viitorului Bacalaureat. 

Împărtășim punctul de vedere formulat de Asociația profesorilor de limba și literatura română “Ioana Em. Petrescu” (ANPRO) și considerăm că o astfel de nivelare și devalorizare a disciplinelor supuse examinării (nu numai Limba și literatura română, ci toate celelalte au de pierdut în formula aceasta comasată) aruncă în derizoriu învățământul liceal și va avea consecințe dramatice în privința calității viitorilor studenți”.

Din fericire, ministrul Cîmpeanu a recunoscut eroarea comisă, venită din România Educată, şi a promis că limba şi literatura română va fi probă distinctă la Bacalaureat.

Şi din partea partidelor politice au venit critici

Iată ce spune Gabriel Zetea, vicepreşedinte PSD, şeful organizaţiei PSD Maramureş, în urma unei şedinţe cu secretarul de stat PSD în Ministerul Educației, Antoaneta Bolchiș, cu inspectorul școlar general Mihai Pop, cu subprefectul județului Maramureș, Crina Fiorela Chilat dar și cu reprezentanți ai sistemului de învățământ.

Cei prezenți la întâlnire și-au exprimat îngrijorarea cu privire la mai multe aspecte cuprinse în acest proiect de lege astfel că, după câteva ore de discuții s-a decis constituirea unui grup de lucru care va pregăti observațiile pe care le au cei avizați. În urma analizei pe care am făcut-o împreună cu colegii mei am stabilit că foarte multe dintre modificările propuse ar bulversa extrem de mult atât sistemul educaţional cât și statutul profesorilor, iar grupul de lucru constituit va puncta toate aceste nereguli pe care, personal, le voi depune în Parlament ca și amendamente la proiectul de lege.”

N-am mai văzut o asemenea contestare publică a unor proiecte de lege, din partea celor cărora li se adresează. Şi nici o voce  din partea cadrelor didactice din universitar şi preuniversitar, a oamenilor de ştiinţă şi cultură care să susțină public proiectele de legi.

Ce va face preşedintele Iohannis?

Cu altă ocazie, în urma unei scrisori similare din partea cadrelor universitare, a declarat:

„Apreciez că societatea civilă și mediul academic și-au exprimat clar punctul de vedere și așteptările privind modificările propuse la Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare. Le solicit inițiatorilor proiectului să țină cont de îngrijorările și riscurile sesizate în spațiul public și să acționeze în consecință”.

Intervenţia preşedintelui a avut efect şi Cîmpeanu a retras proiectul OM. Dar prin legile propuse desființează complet CNADTCU!

Acum președintele Iohannis tace, deși scandalul provocat de proiectele Cîmpeanu a luat o amploare neobișnuită. In calitate de mediator intre instituțiile statului și între acestea și societate, autor al proiectului România Educată, președintele este obligat de Constituție să ne ofere explicații. A greșit domnia sa, a greșit ministrul Cîmpeanu, cum s-a ajuns aici? Și ce urmează să se întâmple? Speranța că la corectarea proiectelor ministrul Cîmpeanu va ține cont de observațiile primite nu stă în picioare, pentru că ar fi afectat întreg eșfodajul pe care sunt construite acum proiectele de legi ale Educației.

 În situaţia prezentă mai este valabil punctul de vedere al preşedintelui Iohannis exprimat în 2021? Se pare că nu!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite