„Moldoveanul strică şandramaua când se supără, dar dă adălmaş când se bucură“. Lista cuvintelor moldoveneşti greu de înţeles de către românii din alte zone

Graiul dulce al moldovenilor este plin de cuvinte şi expresii pe care românii din alte regiuni nu le înţeleg şi se amuză copios pe seama lor.

Particularităţi fonetice şi lexicale, specifice graiului moldovenesc, au ajuns frecvent sursa unor bancuri care ironizează moldovenii, însă lingviştii susţin că limba lată a moldovenilor este cea mai curată din punct de vedere gramatical.  

”Adevărul” vă propune astăzi cuvinte şi expresii încă folosite în satele din regiunea Moldovei, pe care ai toate şansele să nu le înţelegi dacă nu eşti din zonă.

1. A se tologi - a se odihni, a se culca

Moldoveanul nu odihneşte atunci când este obosit, el se tologeşte.

2. A strica şandramaua - a rupe prietenia

Atunci când nu mai este prieten cu cineva, moldoveanul strică şandramaua.

3. A hierbe - a fierbe

În Moldova, mâncarea nu se fierbe, se hierbe, iar carnea nu se tranşează, ci se cenătuieşte

4. A disfăca - a curăţa/ culege porumbul

Harnici din fire, moldovenii nu culeg porumbul, ei îl desfacă. În funcţie de zonă, a disfăca se foloseşte şi atunci când se curăţă boabele de pe ştiulete. 

5. Coşăr - hambar

Cules de pe câmp, porumbul din Moldova se pune în coşăr, nu în hambar.

6. Coştereaţă - coteţ pentru păsări/ a râni- a curăţa gunoiul din grajd

În gospodărie, moldovenii sunt de neîntrecut. Ei ţin păsările în coştereaţă, iar în grajd rânesc. 

7. A strânge Dumnezeu - a muri

Moldoveanul nu moare niciodată, pe el îl strânge Dumnezeu.

8. Adălmaş - băutură oferită după încheierea unei tranzacţii

Atunci când are un motiv de bucurie, un succes, moldoveanul este bun de adălmaş. Oficial, însă, în DOOM, termenul este aldămaş.

9. A sta ghinişor - a fi cuminte

Copiii din Moldova nu sunt cuminţi, ei stau ghinişor. 

10. Chişleagul şi frecăţeii

Iaurtul făcut în casă de gospodinele din Moldova sau ”laptele prins” se numeşte chişleag, iar tăi(e)ţeii de casă ”frecăţei”.

Mai puteţi citi:

De ce au moldovenii graiul dulce - „lapti, legumi, carni şî altili”? Cum au paralizat în limbajul celor din Moldova consoanele „ş” şi „ţ” - explicaţiile specialiştilor

Cum vorbesc românii: de la graiul dulce al moldovenilor, molcomul ardelenilor şi „fruncea“ bănăţenilor la „miticismele“ bucureştenilor

De ce vorbesc oltenii la perfectul simplu? Cum au apărut în limbajul oltenesc celebrele „făcui”, „văzui” sau „dădui” - explicaţia specialiştilor