Lacul Razelm-Sinoe a fost repopulat cu icre de şalău
0Complexul lagunar Razelm-Sinoe este repopulat cu icre embrionate de şalău, pregătite la Baza de cercetare de la Enisala.
Laguna Razelm-Sinoe va fi repopulată cu icre embrionate de şalău, ce au fost pregătite la Baza de cercetare de la Enisala a Institutului Naţional Delta Dunării.
Este ultima repopulare din acest an pe care o face Administraţia Rezervaţiei Delta Dunării.
La Enisala, judeţul Tulcea, unde funcţionează o Bază de Cercetare Piscicolă încă din perioada interbelică, este singurul loc din România unde se reproduc într-un mediu controlat icrele de şalău care apoi ajung în lacul Razelm-Sinoe.
Joi, 19 aprilie, 1.000 de cuiburi, fiecare cu peste 30.000 de icre embrionate de şalău, au fost colectate din bazinul staţiei de cercetare şi transportate în condiţii speciale în ţarcul din lac.
„Scopul ţarcului este acela de a păstra în siguranţă icrele embrionate pentru a nu fi mâncare de prădători. Aceste icre ecluzează în 7-10 zile”, spune inginerul piscicol Ştefan Cociaş, coordonatorul Bazei de Cercetare de la Enisala.
După ecluzare, micile vietăţi vor sta în pepinieră până când peştii vor ajunge la dimensiunea la care sunt protejaţi de răpitori. Este un proces care durează câteva săptămâni în funcţie de temperatura apei. Dintr-un cuib pot ajunge la maturitate doar 80-100 de peşti.
Prezent la acţiunea de repopulare, Mălin Muşetescu, guvernatorul Deltei Dunării a declarat: „şalăul este specia cea mai periclitată şi noi încercăm să ţinem pasul cu cerinţa pieţei. Proiectul are o valoare de 50.000 de lei, fonduri alocate de către ministerul de resort.
Specia este în pericol din cauza pescuitului agresiv care s-a făcut în ultimii 20 de ani. Complexul Razelm-Sinoe a fost paradisul şalăului. Toată această repopulare îşi are rostul atîta timp cît cei 80-100 de peşti care supravieţuiesc ajung la maturitate şi se reproduc cel puţin o dată.
Însă localnicii îi pescuiesc cât încă sunt mici datorită gustului său foarte bun. Din păcate, controalele noastre demonstrează faptul că sunt pescari care nu ţin cont de asta şi am găsit bărci pline cu şalău subdimensionat care provine exact din aceste repopulări”, adaugă Muşetescu.
Pe lângă pescuitul comercial intensiv, care a redus cantitatea de şalău din Razelm, o altă cauză este şi braconajul, dar şi faptul că peştele neajuns la maturitate devine hrană pentru specii de răpitori.
„Nu doar şalăul are nevoie de protecţie, din mărturiile pescarilor şi ale asociaţiilor de profil sunt peşti de o mai mică valoare de piaţă, cum ar fi babuşca, plătica sau caracuda, a căror efective a scăzut simţitor în ultimele decenii”, a spus directorul Institutului de Cercetare Delta Dunării din Tulcea, Marian Tudor.
Este al patrulea an consecutiv când la Baza de Cercetare Piscicolă de la Enisala au loc repopulări ale Deltei Dunării cu şalău.
Pe aceeaşi temă: