Savanţii uitaţi ai Banatului: de la Traian Vuia la filologul care a lucrat cu Carl Gustav Jung
0Poate cel mai cunoscut nume dat de Banat României, în acest domeniu, este Traian Vuia. Alături de el, însă, se află mulţi alţi savanţi al căror nume este cunoscut doar pe plan local sau au devenit cunoscuţi în alte ţări.
Traian Vuia s-a născut în 1872, în satul Surducu Mic, parte din comuna Bujoru, care acum îi poartă numele. Localitatea aflată la 85 de kilometri de Timişoara şi la 20 de Lugoj se afla atunci în comitatul Caraş-Severin, parte a Imperiuui Austro-Ungar. După ce a terminat liceul la Lugoj, în 1892, Vuia pleacă la Budapesta pentru a-şi urma visul, adică pentru a studia a Universitatea Politehnică. Dificultăţile financiare îl obligă, însă, să se înscrie la Facultatea de Drept şi să lucreze la birouri de avocatură petru a se întreţine. În cele din urmă va deveni chiar şi doctor în drept, în 1901, însă nu renunţă a pasiunea lui: înţelegerea zborului. După ani de zile în care a studiat problema zborului uman, schiţează şi apoi construieşte, nu fără dificultăţi, primul aparat de zbor, pe care l-a numit "aeroplan-automobil". Pe 18 martie 1906, lângă Paris, Traian Vuia avea dă devină primul om care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul, dotat cu sisteme proprii de decolare, propulsie şi aterizare. De-a lungul timpului, Traian Vuia avea să breveteze mai multe invenţii, printre care un generator de aburi încă folosit în centralele termice sau două modele de elicopter.
Karoly Kerenyi (foto) s-a născut la Timişoara, în 1897, şi este considerat a fi unul dintre cei mai mari erudiţi şi filologi ai secolului trecut. Kerenyi a făcut şcoala primară la Arad, oraş care i-a şi rămas drag, apoi ajuns la Budapesta, unde a studiat filologia clasică şi unde şi-a luat până la urmă doctoratul. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, maghiarul cu origini germane născut la Timişoara s-a mutat în Elveţia, unde avea să rămână până la decesul său în 1973. Din 1941 a lucrat constant cu celebrul medic, psiholog şi psihiatru Carl Gustav Jung. De altfel, Karoly Kerenyi a fost şi co-fondator al Institutului C. G. Jung din Zürich. În plus, între 1934 şi 1955, filologul
a corespondat intens cu scriitorul german Thomas Mann pe teme ca mitologia, religia, humanismul sau psihologia. Kerenyi a pus bazele studierii moderne a mitologiei Greciei antice şi a studierii laice a religiilor, fiind considerat unul dintre pionierii antropologiei culturale, cu zeci de volume publicate.
Erwin Ringel a fost un psihiatru şi neurologist austriac, celebru pentru munca sa în prevenirea sinuciderilor. Ringel s-a născut în 1921 la Timişoara, unde familia se afla în vizită la casa părinţilor mamei sale. Ringle, care a decedat în 1994, a trăit la Viena unde, în 1960, a definit "sindromul pre-suicidal", în acelaşi an în care a pus bazele Asociaţiei Internaţionale pentru Prevenirea Sinuciderii.
Günter Kappler s-a născut la Reghin, în 1939, dar a crescut la Timişoara, unde a urmat Liceul "Nikolaus Lenau" şi apoi Universitatea Politehnică. Şi-a continuat studiile la Darmstadt, în Germania, şi la Pittsburgh, în SUA. Kappler a adus mai multe contribuţii ingineriei mecanice şi este numit de nemţi "părintele motorului cu reacţie fabricat în Germania", fiind proiectantul singurului motor cu reacţie pentru avioane mari proiectat şi contruit în Germania. În vara anului 2010, Günter Kappler a primit Diploma de Excelenţă din partea Primăriei Timişoara.
Pavel Vasici-Ungureanu a fost medic, scriitor şi membru al Academiei Române şi s-a născut în 1806, la Timişoara. A început şcoala în oraşul natal, apoi a urmat liceul la Szeged şi Oradea. Facultatea de Medicină a făcut-o la Budapesta, unde şi-a dat doctoratul, cu teza "Pesta orientală". A fost unul dintre primii medici români din Banat, regiune aflată atunci în Austro-Ungaria. A profesat la Timişoara, Orşova şi Braşov şi a scris mai multe cărţi pe teme medicale. O contribuţie importantă pe care a adus-o medicinei româneşti a fost traducerea lucrării lui Cristoph W. Hufeland, "Macrobiotica sau măestria de a lungi viaţa", în două volume pe care le-a completat cu observaţiile sale. S-a stins din viaţă în oraşul natal, Timişoara, în 1881.
Corneliu Miklosi (foto) s-a născut la Covăsânţ (Arad), în 1887 şi a revoluţionat transportul public în Timişoara, fiind văzut ca întemeietorul şi părintele şcolii româneşti de sudură. Acesta a studiat la Karlsruhe şi Budapesta, iar apoi a lucrat ca inginer la fabricile Siemens din Leopoldau şi Budapesta. După terminarea Primului Război Mondial se întoarce în Banatul unit cu România şi, pentru început, lucrează la depoul C.F.R. din Arad. Devine apoi inginer şef şi, în scurt timp, director al Tramvaielor Comunale din Timişoara (15 aprilie 1920) şi al Uzinei Electrice Comunale (din 1 octombrie 1923), transformată în Întreprinderile Electromecanice Timişoara.
Miklosi a adus mai multe inovaţii transportului public din Timişoara, proiectând, printre altele, tramvaiul cu boghiuri, într-o perioadă în care timişorenii spuneau că îşi puteau potrivi ceasurile după programul creat de directorul Tramvaielor Comunale. De numele lui Cornel Mikloşi se leagă, din 1938, şi una din marile invenţii ale unui timişorean. Este vorba de maşina de sudat capete de şină fără articulaţii, cunoscută sub numele de "Taurus", care a deschis un nou drum în dezvoltarea căilor ferate şi a fost folosită în toată lumea.
Coriolan Drăgulescu s-a născut la Vărădia, în Caraş-Severin, în 1907, şi a făcut istorie în învăţământul universitar timişorean. A făcut Liceul "C.D. Loga" din Timişoara, apoi a studiat şi s-a angajat la Universitatea din Cluj. A ajuns din nou la Timişoara la începutul celui de al Doilea Război Mondial. Aici, a înfiinţat Facultatea de Chimie Industrială din cadrul Politehnicii şi Baza de Cercetări Ştiinţifice Timişoara. Pentru scurt timp a fost rector al Institutului Politehnic din Timişoara şi ministru adjunct la Educaţie, fiind însă demis ca urmare a mişcărilor studenţeşti din 1956, de la Timişoara.
Principalele obiective de cercetare au fost în domeniul chimiei anorganice, chimiei analitice, tehnologiilor chimice anorganice şi pentru valorificarea resurselor minerale autohtone, cercetări pentru care a folosit metode moderne. A publicat 230 de lucrări ştiinţifice şi a prezentat rezultatele cercetărilor sale în peste 40 de conferinţe internaţionale îîn 20 de ţări. A fost membru de onoare al Societăţii de Chimie Industrială din Paris, din anul 1970, iar Institutul de Chimie din Timişoara îi poartă numele. A murit la Bucureşti, în 1977.
Cel mai cunoscut matematician de pa actualul teritoriu al României, Janos Bolyai, s-a născut la Cluj, în 1802, a copilărit la Târgu Mureş, însă activitatea sa matematică este strâns legată de Timişoara. În anii '20 ai secolului al XIX-lea, tânărul Bolyai, genist în armata austro-ungară, lucra la fortificaţiile Timişoarei. În casa în care locuia din oraşul de pe Bega şi-a adus contribuţia decisivă la dezvoltarea geometrie moderne când, în 1826, a creat gemoetria neeuclidiană.
Timişoara a mai dat matematicieni de mare valoare, unii dintre ei aflaţi încă în activitate. George (Gheorghe) Lusztig s-a născut la Timişoara, în 1946. După ce a studiat la Universitatea din Bucureşti, a plecat în Statele Unite, la Princeton, unde în 1971 şi-a dat doctoratul. A fost onorat cu mai multe premii şi este cunoscut pentru munca sa în "teoria reprezentării", în care a introdus concepte noi. Acum în vârstă de 67 de ani, George Lusztig predă la celebrul Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Statele Unite.