Ce se ascunde în spatele romilor care se fălesc cu palate şi maşini luxoase: „El poate nu are ce mânca, dar aprinde ţigara cu hârtia de 500 de euro“

Maşinile luxoase, hainele de firmă sau miile de euro aruncate la parangheliile clanurilor de romi sunt în multe cazuri doar de faţadă. Potrivit liderului romilor din Lugoj, un petrecăreţ care aruncă cu bani în lăutari poate fi în realitate sărac lipit, alegându-se doar cu fala.

„Aşa cum se declară că ţiganii sunt cerşetori. Muncesc un an de zile şi când vin acasă nu au voie să se fălească şi ei cu o maşină, chiar dacă o ia în leasing sau împrumut? După un an de muncă şi umilinţe nu are dreptul un cetăţean, că-i ţigan că-i român, bagabont, că-i barabăr să se afirme şi el cu o maşină frumoasă şi un costum sau să se distreze că imediat....ţiganul a ieşit la oraş. Câţi din parlamentari nu au maşini, limuzine şi elicoptere?”. Frazele îi aparţin unui baştan din Lugoj amendat, alături de alţi romi, la o petrecere din Timişoara pentru că super-maşini ca Ferrari, Lamborghini sau Porsche erau parcate pe trotuar sau pe spaţiul verde.

Unul din cei mai puternici lideri ai romilor din România, bulibaşa de la Lugoj, admite că foarte multe din bogăţiile afişate de clanurile de romi la parangheliile din timpul verii sunt doar de faţadă, mulţi dintre cei care se afişează cu maşini de lux fiind în realitate mult mai săraci decât vor să pară. „Are bani sau nu are bani, el vrea să se fălească şi asta nu e numai la romi. E valabil la toţi, dar fala nu ţine. Eu nu sunt de acord cu asta şi am discutat de multe ori cu ei. Ei vin de dincolo cu maşini scumpe, dar dacă îl vezi acum prin Timişoara umblă într-o rablă de maşină. El poate nu are de mâncare şi aprinde ţigara cu hârtia de 100 sau de 500 de euro. Să iasă în evidenţă, că, vezi Doamne, cine sunt eu. Mai bine dă bani ăia la o familie săracă şi îşi face fală mai mare”, a spus Ioan Boţ, bulibaşa romilor din Lugoj. Liderul romilor lugojeni a mai declarat că unii din cei care se fălesc cu maşinile de lux la paranghelii dispar imediat după nunţi pentru a duce maşinile de unde au fost închiriate. „Dacă depăşesc un anumit număr de kilometri trebuie să plătească în plus bani mulţi şi de asta unii le pun pe platformă şi le duc înapoi, ca să nu plătească”, a mai declarat bulibaşa Boţ. 

Istoricul timişorean Ioan Haţegan consideră că dorinţa romilor de a se făli şi a ieşi în evidenţă îşi are rădăcinile în istorie. „Ei au fost timp de secole sclavi pe proprietăţile unor nobili sau boieri. După dezrobirea lor, au dus-o iarăşi rău. Este explicaţia celui care a fost timp de secole asuprit şi care acum se mândreşte cu bogăţia. Vine din acel principiu oriental potrivit căruia când reuşeşte să aibă o stare materială bună i se pare ceva extraordinar. Unii dintre ei sunt ceva mai inteligenţi şi au scăpat de blestemul sclaviei. Lasă deoparte mândria asta şi preferă să trăiască bine şi discret”, a declarat istoricul Ioan Haţegan. 

Psihologul Hanibal Dumitraşcu susţine că „făloşenia bănăţeanului e un lucru împărtăşit de multă lume, dar în ceea ce-i priveşte pe romi, fără îndoială,  dorinţa lor de a se făli vine din faptul că întodeauna a fost o populaţie marginalizată”. „Ei au trăit toleraţi sau au fost intoleraţi. Când ai o asemenea încărcătură istorică, mai degrabă de respingere decât de acceptare decât de acceptare singura supapă pe care o ai pentru a te simţi mai bine este de a te simţi mai bine în pielea ta este să îţi construieşti palatulu cu turnuleţe. Sunt în general oamenii aceştia într-o economie simbolică. Pentru a avea un status social dezirabil, singura cale de a arăta acest lucru este bogăţia afişată. Cei mai mulţi dintre ei nu au depăşit stadiul acesta al statutului din punct de vedere mental al săracului. În economia săracului, tot ceea ce ai se consumă rapid. În economia sărăciei, resursele se consumă rapid. Puţinătatea lor şi faptul că sunt inconstant obţinute duce la consum imediat”, a explicat Hanibal Dumitraşcu.

Pe de altă parte, Cătălin Berescu, arhitect specializat în chestiuni legate de sărăcia extremă, cu accent pe locuirea romilor şi cercetător la Universitatea Babeş Bolyai susţine că făloşenia romilor nu este ceva specific etniei, astfel de gesturi întâlnindu-le peste tot în lume, inclusiv la români.  „Nu trebuie căutată nicio explicaţie etnică şi nici istorică. Cred că e mai degrabă o problemă absolut generală şi universală legată de o prosperitate venită brusc peste anumite grupuri sociale. Palatele româneşti sunt mult mai mari decât cele ţigăneşti. Ideea de mare şi de fălos este la fel de prezentă şi la americani. E pur şi simplu fala de care suferă cei care fac rost de bani repede şi există o presiune din partea grupului să îşi arate bogăţia. Maramureşenii fac acelaşi lucru, nefiind nicidecum ţigani. Aşa fac şi sârbii şi macedonenii. Problema principală a romilor este sărăcia extremă şi nu micile grupuri care îşi fac o casă”, a declarat Cătălin Berescu.