Antim Ivireanul, întemeietorul limbii române bisericeşti, „dăruit cu însuşiri atât de rare încât ştia să facă orice meşteşug“. Cum şi-a atras mânia turcilor

Sfântul Ierarh Antin Ivireanul, georgian de origine, a fost un înţelept şi bun liturghisitor, tipograf, redactor, editor şi creator de limbaj bisericesc în limba română. A fost un aprig luptător împotriva orânduirii otomane şi tocmai acest lucru i-a adus exilul şi, ulterior, moartea. A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română şi este sărbătorit în fiecare an la 27 septembrie.

Pe numele de mirean Andrei, era originar din Iviria (Georgia). Capturat de turci, a fost dus la Istambul, unde a fost eliberat sau răscumpărat. Trăind în preajma Patriarhiei contantinopolitane, a învăţat sculptura în lemn, caligrafia, pictura şi broderia. Se presupune că a urmat şcoala grecească de pe lângă Patriarhie. Prin 1689-1690, chemat de Constantin Brâncoveanu se stabileşte în Ţara Românească, unde se călugăreşte şi este hirotonisit preot, sub numele de Antim. 

TIPOGRAF DESĂVÂRŞIT

Cunoscător al limbiloar greacă, arabă şi turcă, învaţă română şi slavonă şi deprinde meşteşugul tiparului în tipografia domnească din Bucureşti, a cărei conducere o preia în iunie 1691. Între 1691 şi 1694, a imprimat mai multe cărţi în greacă şi română. Aici, sub conducerea sa, tipografia editează lucrări precum “Invăţăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon” (1691, limba greacă), “Slujba Sf. Paraschiva şi a Sf. Grigore Decapolitul” (1692, limba română), “Evangheliarul greco–roman” (1693) şi “Psaltirea” (1694, limba română).

Devenit egumen al Mănăstirii Snagov (1694), imprimă între 1695 şi 1705, 30 de cărţi, tipografia funcţionând la Snagov şi apoi la Bucureşti. 

TIPOGRAFIA DE LA TÂRGOVIŞTE

La 16 martie 1705 a fost ales episcop de Râmnic, unde a înfiiţat o tipografie tipărind alte 9 cărţi. Ales mitropolit al Ungrovlahiei 27 ian. 1708, mută tipografia de la Râmnic la Târgovişte, unde până în 1715 sunt imprimitate 18 cărţi, cinci în limba greacă, una slavo-română, una slvao-româno-greacă şi 11 în limba română. În 1715 tipografia a fost mutată de la Târgovişte la Bucureşti, unde a mai tipărit două cărţi. 

Antonia Maria del Chiaro, celebrul secretar Italian al domnitorului Constantin Brâncoveanu, îi atribuie şi tipărirea romanului popular “Alixăndria”. Italianul spune că Antim „era dăruit cu însuşiri atât de rare, încât ştia să facă în chip minunat orice meşteşug, mai ales sculptură, desene şi broderii, pe care, având în vedere influenţele orientale georgiene, în broderii şi ornamentaţii, se poate să le fi învăţat chiar încă înainte de a cădea rob”, adică din copilărie. 

CUM ŞI-A ATRAS ANTIPATIA TURCILOR

Adversar al domnului Nicolae Mavrocordat, primul domnitor fanariot, este caterisit la cererea acestuia, în septembrie 1716 şi exilat la mănăstirea "Sfânta Ecaterina" din Muntele Sinai. Soldaţii turci care îl escortau l-au ucis în apropiere de Enos, în Bulgaria şi i-au aruncat trupul în râul Mariţa sau în afluentul acestuia Tungia.

Antim Ivireanul este considera întemeietorul limbii române bisericeşti. 

„Sfinte Părinte Ierarhe Antim, cu vrednicie ai rânduit păstori şi învăţători turmei tale şi cu înţelepciune dumnezeiască ai revărsat râurile sfintelor tale cuvinte. Viaţa ai pus-o pentru păstoriţii tăi şi cununa muceniciei ai dobândit de la Hristos, Dumnezeu, pe care roagă-L, Sfinte Părinte ierarhe Antim, să dăruiască pace şi mare milă celor ce săvârşesc sfântă pomenirea ta.” (Troparul Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul)

ÎNTEMEIETORUL PRIMEI BIBLIOTECI DIN BUCUREŞTI

Autor al unor celebre Didahii, ce reprezintă o colecţie de predici folosite la Marile Sărbători de peste an, Antim Ivireanul a fost o personalitate culturală remarcabilă a literaturii române vechi. A fost cel care a înfiinţat prima bibliotecă publică în Bucureştiul de astăzi, în secolul XVIII.

A avut un rol însemnat în introducerea completă şi definitivă a limbii române în slujbă. Deşi româna nu era limba sa nativă, a reuşit să creeze o limbă liturgică românească limpede, care a fost înţeleasă de contemporanii săi şi este folosită până astăzi.

Dintre cărţile tipărite sub îndrumarea Sf. Antim Ivireanul, cele mai remarcabile sunt:

-Învăţăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon (1691, limba greacă)

-Slujba Sf. Paraschiva şi a Sf. Grigorie Decapolitul (1692, limba română)

-Evangheliarul greco–român (1693)

-Psaltirea (1694, limba română)

-Antologhionul (1697)

-Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă (1699)

-Proschinitarul Sf. Munte Athos (1701, limba greacă),

-Liturghierul greco-arab (1701, prima carte tipărită cu caractere arabe din lume)

-Evanghelia (1697)

-Acatistul Născătoarei de Dumnezeu (1698)

-Carte sau lumină (1699)

-Învăţături creştineşti (1700)

-Floarea darurilor (1701)

-Noul Testament (1703)

-Tomul bucuriei, (1705, limba greacă)

-Liturghierul şi Evhologhionul (1706)

-Învăţătură pe scurt pentru taina pocăinţei (1705, lucrare originală)

-Învăţătură bisericească la cele mai trebuincioase şi mai de folos pentru învăţătura preoţilor (1710, lucrare originală)

-Capete de poruncă la toată ceata bisericească, pentru ca să păzească fieştecarele din preoţi şi din diaconi deplin şi cu cinste datoria hotarului său (1714, lucrare originală)

-Psaltirea (1710)

-Octoihul (1712)

-Liturghierul (1713)

-Evhologhionul (1713)

-Catavasierul (1714)

Canonizat la Biserica Ortodoxă Română în 1992, este prăznuit la 27 septembrie.