Omagiul tulburător adus Bucovinei de judecătorul Cristi Dănileţ: „Vizitaţi ţinuturile odată româneşti şi spuneţi-le oamenilor «Sunt din România!». Atât!“
0Judecătorul Cristi Danileţ s-a născut şi a copilărit în Vatra-Dornei, oraş considerat drept „perla Bucovinei”. La 100 de ani de la Marea Unire, magistratul a scris pe contul său de socializare un mesaj emoţionant în care a amintit, printre altele, că Bucovina nu mai are graniţele istorice.
Într-un mesaj postat pe Facebook, judecătorul Cristi Danileţ mărturiseşte că s-a născut, a copilărit şi a început stagiatura în Vatra Dornei, oraş considerat drept „perla Bucovinei”. El face apoi un scurt istoric al zonei, care a celebrat 100 de ani de la unirea cu România pe 28 noiembrie 2018.
„Ţinutul a fost timp de secole parte din Moldova. Habsburgii îl alipesc în 1774. În următorii 150 ani, Bucovina (în traducere: „Ţara fagilor”) se dezvoltă economic şi devine o regiune modernă. Târgul Vatra-Dornei se transformă intr-o staţiune balneo-climaterică unică în zonă şi aici se construieşte în trei ani un Casino imens, cu bani de la Viena, după modelul Casinoului din Baden-Baden (azi, la 30 de ani după începerea reparaţiilor, este în paragină). Capitala Bucovinei era pe atunci la Cernăuţi, avea guvernator şi drept de vot în Parlamentul de la Viena. Eminescu a învăţat la Liceul German de acolo şi a stat în casa lui Aron Pumnul din localitate”, a scris magistratul.
În postarea sa, judecătorul aminteşte că în 1940 ţinutul este rupt în două: nordul revine Ucrainei ca parte din URSS (Cernăuţi este ocupat şi rusificat), iar sudul rămâne României (cu orăşelele Vatra Dornei, Câmpulung, Rădăuţi etc). “Aceste lucruri au fost trecute sub tăcere în timpul comunismului. Lumea din zonă a uitat de unde se trăgeau străbunicii şi bunicii. La şcoală, înainte de 1990, ni s-a ascuns trecutul zonei în care trăiam. Eram copil şi nu înţelegeam de ce unii bătrâni din unele sate de aici vorbesc puţină germană. Apoi, când am ajuns judecător stagiar la Vatra-Dornei, am văzut că există două genuri de evidenţe ale proprietăţilor funciare: cărţi funciare şi registre de transcripţiuni şi inscripţiuni. Cineva mi-a spus că asta se întâmplă pentru că pe dealurile din zonă trecea graniţa. „Ce graniţă?” întreb. „Cea dintre Imperiul Austriac şi Regatul României”, mi se răspunde. Atunci am înţeles de ce jumătate din clădirile din oraşul meu natal au arhitectura tipică pe care am văzut-o la Cluj sau la Praga”, explică judecătorul.
Cristi Danileţ şi-a amintit că în urmă cu doi ani a fost la Cernăuţi, unde a lăcrimat după ce un bătrân, care l-a recunoscut de la televizor i-a strâns mâna şi i-a adresat o întrebare dură. „Acum doi ani am fost la Cernăuţi. În centrul oraşului, în zona pietonală, este un centrul cultural „Eudoxiu Hurmuzachi”. Când am intrat, un bătrân m-a recunoscut. De la televizor, cred. Mi-a strâns mâna şi m-a întrebat privindu-mă în ochi: „Pe noi, românii de aici, cui ne-aţi lăsat?!”. Am plecat capul şi am lăcrimat. La mulţi ani, Bucovina! Şi...iartă-ne!”, a mai scris magistratul de ziua Bucovinei.
Cristi Danileţ şi-a încheiat mesajul cu un îndemn adresat românilor: “Dacă aveţi ocazia, vizitaţi ţinuturile odată româneşti din Chişinău, Tiraspol, Cernăuţi, Voivodina, Balcic. Vorbiţi cu oamenii. Atât. Vorbiţi cu ei! Uitaţi-vă în ochii lor şi spuneţi-le: „Sunt din România!”. Veţi înţelege tristeţea şi speranţa din ochii lor.”.