Cine mai ştie? 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu Ţara se împlinesc astăzi

Bustul Aniţei Nandriş din comuna Mahala, regiunea Cernăuţi

Pe 28 noiembrie 1918 se vota la Cernăuţi Unirea Bucovinei cu Ţara, sub preşedinţia lui Iancu cavaler de Flondor. La 100 de ani după, Bucovina este ruptă în două părţi, mai nimeni nu marchează evenimentul şi prima pagină a ziarelor este ţinută de ninsori şi de un vremelnic ministru de Finanţe.

Singura referinţă este despre iminentul conflict armat dintre Ucraina şi Rusia, în care tot românii noştri ajung să fie trimişi în linia întâi. De dragul unei Românii care pare demult apuse, să facem un efort pentru a evoca totuşi Centenarul Bucovinei:

Aşadar, România Mare nu s-a înfăptuit pe 1 Decembrie 1918 ci mai înainte. Prima a fost Basarabia care a votat Unirea cu Ţara pe 27 martie iar pe 28 noiembrie Congresul General al Bucovinei vota în unanimitate, cu ajutorul majorităţii germanilor şi polonezilor, unirea cu Ţara. Fruntaşii unionişti, printre care îi amintesc pe Iancu Cavaler de Flondor, Ion Nistor, Dionisie Bejan, Sextil Puşcariu sau Vladimir de Repta au făcut ce trebuie, ucrainenii revendicând atunci două treimi din Bucovina, printre care oraşele Siret, Cernăuţi şi Storojineţ. Ziarul Glasul Bucovinei titra: Cea mai mare sărbătoare a Bucovinei: împlinirea visului de aur. Ucrainenii şi-au luat teritoriile dorite după cel de al doilea război mondial, în cadrul Uniunii Sovietice, asupra populaţiei româneşti fiind organizate masacre teribile precum cele de la Lunca Prutului şi Fântâna Albă.

Astăzi, fruntaşii români ocolesc comunitatea românească din Cernăuţi în vizitele pe care le fac în Ucraina iar subiectul este ca şi inexistent în relaţiile bilaterale. Românii din Ucraina (prezenţi nu doar în Cernăuţi, ci şi în regiunea Odessa şi în Transcarpatia) trec printr-un proces de purificare etnică, care se poate observa cel mai bine în închiderea şcolilor de limba română şi comasarea acestora.

VIDEO: Un Centenar uitat: 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu Ţara

În puţine locuri din România evenimentul s-a marcat cum se cuvine. Apropierea calendaristică de data de 1 Decembrie şi tăcerea complice din partea instituţiilor statului a făcut ca doar pe alocuri să fie organizate manifestări. Sâmbătă în parcul Bucov din Prahova a avut loc dezvelirea bustului lui Iancu Flondor:  

Corul din comuna Mahala a cântat durerea Bucovinei rupte în două în faţa statuii preşedintelui Congresului General al Bucovinei:

Singura manifestare de mare amploare din Bucureşti prin care se sărbătoreşte Centenarul unirii Bucovinei cu Ţara şi care vorbeşte despre situaţia în care se află astăzi învăţământul de limba română din nordul Bucovinei a fost organizată de Primăria Sectorului 1 în Piaţa George Enescu. Acolo şi pe străzile din centrul Bucureştiului, bucovinenii şi-au putut spune durerea.

Ce vor astăzi românii din regiunea Cernăuţi? Puteţi afla ascultând-o pe doamna primar Elena Nandriş, comuna Mahala, odinioară moşie a mănăstirii Putna:

Doamna primar Nandiş este rudă cu Aniţa Nandriş, autoarea jurnalului 20 de ani în Siberia. Îi puteţi vedea statuia din mijlocul comunei la începutul articolului. Masacraţi, deportaţi, deznaţionalizaţi, românii din nordul Bucovinei se încăpăţânează încă să existe. Măcar acum, în ultimul ceas şi la 100 de ani de la Unirea Bucovinei întregi cu Ţara, haideţi să ne implicăm întru salvarea identităţii lor.

BONUS Pentru cititorii Adevărul. Cum arată Bucovina întreagă: