Ministerul Culturii a avut nevoie de zece ani ca să amenajeze un laborator de restaurare la Suceava. Banii au venit cu ţârâita

După zece ani de discuţii, dezbateri şi promisiuni, Muzeul Bucovinei a reuşit să finalizeze laboratorul zonal pentru restaurare, care se află pe strada Dragoş Vodă a municipiului Suceava. Investiţia fost finanţată cu greutate de Ministerul Culturii.

Laboratorul zonal de restaurare funcţionează într-o clădire de patrimoniu care se află pe strada Dragoş Vodă din Suceava. Edificiul a fost restaurat şi dotat cu aparatură modernă. Lucrările au durat un deceniu pentru că banii au venit cu târâita de la Institutul Naţional de Patrimoniu.

Noul laborator a fost inaugurat de Ziua Bucovinei. La eveniment au participat oficialităţi locale şi judeţene. „Ca tot ce este pe finanţare naţională, banii au venit greu. A început în forţă, era un proiect pe doi ani. A durat 10 ani, sumele aprobate au variat de la an la an, dar cea mai mare sumă a fost alocată în 2008 – 2009 de fostul ministru al Culturii, Kelemen Hunor. Atunci ne-au dat 1,3 milioane de lei. Atunci am terminat construcţia şi am început amenajările, betoane, pereţi. În rest, s-au dat sume mici. În total, cu tot cu proiectare, a costat 5,6 milioane de lei”, ne-a declarat Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei. Laboratorul găzduieşte numeroase ateliete pentru ceramică, lemn, textile, metal, piatră, pictură, investigaţii fizice, chimice şi biologice. „Vrem să angajăm un restaurator de carte. Suntem un judeţ cu un patrimoniu impresionant de carte veche şi nu avem niciun restaurator de carte veche”, a spus Emil Ursu.

„Spitalul” pentru „doctorii” care salvează istoria a fost dotat cu aparatură importată din străinătate. „Este dotat cu aparatură modernă. Am cumpărat strungurile din Italia, pentru că în România nu se mai produc. Pentru restauratorii de lemn sunt piese de rezinstenţă”, a explicat directorul.

În laboratorul de la Suceava vor lucra 20 de restauratori talentaţi şi cu multă experienţă. Până acum, ei au salvat piese de patrimoniu extrem de importante. „În laborator s-au restaurat piese de la mănăstirile Probota, Dragomirna, Suceviţa, Humor, Voroneţ. Lemn arhiologic de la Constanţa, Sfântu Gheorghe, de la Roşia Montană, de la Muzeul Naţional Cotroceni, Universitatea Iaşi. Laboratorul a fost gândit pentru judeţele Botoşani, Neamţ şi Suceava”, a completat Ursu. Din cele 8 laboratoare zonale înfiinţate în 1975 în România, mai funcţionează doar patru.