Cum a devenit sprijinirea refugiaţilor ucraineni o adevărată afacere. Găzduirea unei familii cu 5 membri aduce peste 10.000 de lei pe lună de la stat
0Conform cererilor centralizate în aprilie pentru luna martie, pentru cazarea refugiaţilor IGSU a decontat, prin intermediul administraţiei publice locale, aproximativ 5,2 milioane lei către persoanele fizice şi 1,3 milioane către persoane juridice. În mai, solicitările de la persoane fizice sunt de şapte ori mai mari
Lăsaţi singuri la începutul valului de refugiaţi care s-a abătut peste România, românii de rând au strigat în cele din urmă că nu mai pot să le asigure oropsiţilor casă şi masă doar din banii lor.
Cifrele privind decontările serviciilor de cazare (spre finele lunii martie 2022 s-a creat cadrul legislativ pentru a se putea deconta cheltuielile, mai întâi cele cu hrana, ulterior şi cele cu cazarea, chiar şi pentru persoanele fizice care au primit în casa lor refugiaţi) confirmă, de altfel, că în luna martie voluntarii români sunt cei care au dus greul.
Conform cererilor centralizate în aprilie pentru luna martie, pentru cazarea refugiaţilor IGSU a decontat, prin intermediul administraţiei publice locale, aproximativ 5,2 milioane lei către persoanele fizice şi 1,3 milioane către persoane juridice.
În mai, solicitările venite de la persoanele fizice sunt de peste 7 ori mai mari, pe de o parte pentru că în luna aprilie puţini au fost cei care au ştiut care este procedura de solicitare a decontării acestor cheltuieli, iar pe de alta pentru că românii n-au avut prea mare încredere că aceşti bani vor veni.
Cum s-au schimbat lucrurile
Spre finele lunii aprilie, în conturile românilor (persoane fizice) care au găzduit refugiaţi au început să intre banii. S-au decontat iniţial doar 20 lei/zi/refugiat pentru cheltuieli cu hrana (banii revenind românilor care i-au găzduit şi care le-au şi pus pe masă mâncare), din aprilie devenind eligibile pentru decontare şi cheltuielile de cazare (50 lei/zi/refugiat). Iar de aici a început aproape o isterie. Refugiaţii au aflat că gazdelor lor li se decontează anumite sume, mai mult, mulţi au interpretat eronat că sunt bani care, de fapt, li s-ar cuveni refugiaţilor şi că gazdele ar fi doar mijlocul prin care banii să ajungă la ucraineni, iar pe grupurile de sprijin de pe reţelele sociale discuţiile au explodat.
Astăzi, pe aceste grupuri refugiaţii din Ucraina solicită apartamente „în programul de stat 20+50“, vor în anumite sectoare ale Bucureştiului sau în oraşele mari, în vreme ce românii care au intuit că e rost de ceva bani anunţă că îşi pun la dispoziţie spaţiile libere, indiferent că e casa de la ţară, garsoniera cumpărată „pentru când va merge copilu’ la facultate“, sau locuinţa părinţilor care nu mai sunt. Mai mult, acceptă „şi familii mai numeroase“, pentru că fiecare membru înseamnă bani în plus, în schimb spun din start că „din păcate nu putem asigura masa“.
Frustraţi sunt în schimb românii care au ajutat cu sufletul din prima clipă, când nimeni nu le dădea speranţe că-şi vor putea vreodată recupera din cheltuieli.
„Când aţi auzit de bani aţi început să faceţi fapte bune. Astea nu-s fapte bune. Asta e afacere pe spatele familiilor din Ucraina. Nu pot supravieţui cu 20 RON pe zi (n. red. – adesea românii dispuşi să-şi închirieze mascat locuinţele spun că le vor da refugiaţilor cei 20 lei/zi de persoană pe care statul îi decontează românilor pentru hrana refugiaţilor). Au diverse nevoi care trebuie acoperite, aşa că majoritatea banilor ar trebui să le daţi lor. Opriţi cât ar merita închirierea locaţiei plus utilităţile“, este doar un mesaj din sutele de mesaje venite din partea adevăraţilor voluntari.
„Caută să bage cât mai mulţi într-un apartament“
„Problema este că se merge prea departe, nimeni nu caută familii cu două persoane, ci caută să bage cât mai mulţi într-un apartament. Banii se dau pe persoană. Dacă ai cazate două persoane primeşti aproximativ 4.200 lei pe lună, dar dacă ai cinci persoane în acelaşi apartament primeşti 10.500 lei pe lună. În urma cu două luni nimeni nu specifica numărul de persoane, acum mulţi proprietari caută familii cât mai numeroase, mulţi dintre ei probabil ca să încaseze mai mult“, se arată într-un alt comentariu.
Bucureşti, Constanţa, Braşov, Cluj, Sibiu – în top-ul judeţelor vizate de refugiaţi
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă este instituţia care centralizează cererile de decontare din toată ţara. Persoanele fizice depun aceste cereri al primării, primăriile le înaintează către inspectoratul din fiecare judeţ, iar ISU le transmite mai departe către centru, de unde pe aceeaşi filieră vin şi banii. În aprilie-mai s-au plătit, pentru martie, 6,5 milioane lei, 5,2 milioane către persoanele fizice, iar 1,3 milioane către persoane juridice. În mai s-au centralizat cereri pentru aprilie de peste 38 milioane lei, doar de la persoanele fizice, cele mai mari sume revenind judeţelor: Braşov – 1,8 milioane lei, Constanţa – 4,4 milioane lei, Cluj – 2,8 milioane lei, Iaşi – 1,4 milioane, Maramureş – 1,7 milioane, Prahova – 1,5 milioane, Sibiu – 2 milioane, Suceava – 2,7 milioane lei, Bucureşti-Ilfov – 7,3 milioane.