O femeie din Sibiu, infectată cu virusul West Nile, a murit. Pacienta nu călătorise în străinătate

Virusul West Nile a mai făcut o victimă. Este vorba despre o femeie, în vârstă de 73 de ani. Conform DSP Sibiu, simptomele au apărut la jumătatea lunii august. Pacienta a fost internată la ATI, însă, din păcate, nu a putut fi salvată. 

Pe 24 august a fost comunicat la DSP Sibiu rezultatul pozitiv pentru setul 1 de probe de laborator, au precizat autoritățile. Decesul femeii a fost anunțat astăzi, relatează Antena 3.

Conform INSP, de la începutul perioadei de supraveghere a infecției cu virusul West Nile (06.06.2023) până la data de 30.08.2023 s-au înregistrat 28 cazuri confirmate de infecție cu virusul West Nile. 

În funcție de unitatea teritorială de expunere, cazurile de infecție cu virus West Nile au avut următoarea distribuție: Municipiul Bucuresti (7), Bacău (1), Bihor (1), Ilfov (3), Dolj (2), Ialomita (1), Iasi (2), Prahova (1), Sibiu (1), Satu Mare (1), Galati (3), Olt(2), Tulcea (2) si Vaslui (1). Un caz de infecție cu virus West Nile a avut dublă expunere, atât în Municipiul București cât și în județul Tulcea. Au fost înregistrate 4 decese în județele: Satu Mare (1), Ilfov (1), Dolj (1-caz probabil) si Prahova (1).

Veste proastă: țânţarul comun prezent în Europa a devenit rezistent la insecticide. Ce ne așteaptă

Deși, de obicei, sunt inofensive, înțepăturile de țânțari pot aduce cu ele boli grave, precum malaria, virusul West Nile și virusul Zika. Îngrijorarea este tot mai mare deoarece un studiu recent arată că insectele au devenit rezistente la insecticid.

Cercetarea a fost realizată de Institutul de Medicină Tropicală din Anvers (ITG), relatează agenţia Belga.

În această situație, va fi împiedicată lupta împotriva răspândirii febrei West Nile, potrivit centrului de cercetare. Rezistenţa la insecticide a fost dezvoltată de acest tip de ţânţar (Culex pipiens).

Mai multe ţări mediteraneene semnalaseră deja cazuri similare de rezistenţă la ţânţari, dar ITG a dorit să verifice la rândul său aceste suspiciuni. Cercetările sale au confirmat rezistenţa la o serie de insecticide comune, inclusiv permetrinul, deltametrinul, malationul, bendiocarbul şi DDT. Ţânţarii folosiţi de ITG au fost expuşi la aceste insecticide timp de 24 de ore şi mai puţin de 90% dintre ei au murit după acest interval de timp, ceea ce dă motive pentru a vorbi de rezistenţă.

Această confirmare este o veste proastă pentru sănătatea publică, deoarece înţepăturile acestor insecte pot răspândi mai multe boli la oameni.

"În faţa acestor riscuri de contaminare, în special al răspândirii febrei West Nile, reacţia este adesea de a dispersa insecticide. Dar, odată cu această rezistenţă, acest mijloc de control nu va mai fi o opţiune, iar noi vom fi mai vulnerabili", avertizează centrul de cercetare din Belgia.

ITG studiază acum măsuri alternative de combatere, inclusiv controlul biologic şi inteligenţa artificială.