Cum s-a schimbat denumirea Sibiului de-a lungul timpului – de la Cibinium la Hermannstadt şi de la Nagyszeben la Sibiu
0Fosta capitală culturală europeană a avut, de-a lungul timpului, mai multe denumiri, actuala denumire venind din latinescul Cibinium.
Potrivit istoricului Răzvan Pop, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Sibiu, prima denumire este cea latinească, Cibinium, în secolele XII-XIII dar şi mai târziu. Din această denumire vine de altfel şi denumirea românească, Sibiu.
Între 1191 şi 1366 oraşul s-a numit Hermannsdorf, iar între 1366 şi 1864, când Sibiul era parte a voievodartului Transilvaniei, principatului Transilvaniei, imperiului Habsburgic oraşul poartă numele de Hermannstadt.
De altfel, denumirea rămâne permanent ca un nume paralel pana astazi, şi redevine nume oficial în 1998-1999 când Guvernul României decide ca numele etniilor importante să fie folosite paralel cu numele românesc.
Între 1864 şi 1918, în perioada austro-ungară, Sibiul se numeşte Nagyszeben iar după 1918 poartă denumirea actuală, Sibiu.
“Sibiul are particularitatea de a avea trei denumiri perfect diferite în cele trei limbi. Este interesant că românii au preluat direct denumirea latină, născând speculaţii cu privire la alte locuiri ale zonei”, explică istoricul Răzvan Pop.
Nu doar Sibiul a purtat, în timp, mai multe denumiri, ci şi cartierele lui. Turnişorul poartă numele de Neppendorf - denumirea germană, Kistorony - denumirea maghiară şi Villa Eponis - denumirea latină.
“Aici numele românesc vine de la cel maghiar, este o traducere a acestuia. În latină/germană localitatea se chemala satul lui Eponius, probabil tot un greav întemeietor”, adaugă istoricul Răzvan Pop.
Guşteriţa are trei denumiri diferite în cele trei limbi, respectiv Hammersdorf în limba germană, Szenterszebet în limba maghiară respectiv Guşteriţa în limba română.
Vă mai recomandăm
GALERIE FOTO Povestea lui Ironim Budac, sibianul devenit ”locotenentul” lui Al Capone