Agricultorul din Satu Mare care a mizat pe o cultură exotică: fructele de goji. Ţinta lui este să livreze fructele marilor producători din industria farmaceutică
0Emeric Kolbaszer a amenajat prima plantaţie 100% bio de goji din Europa, în localitatea Ciuperceni, la 15 kilometri de Satu Mare. Vrea să ajungă la o plantaţie de 12,5 hectare şi să livreze fructele goji marilor producători din industria farmaceutică, unde există o cerere foarte mare.
Producătorul a primit în urmă cu patru ani, de la fiul său stabilit în America de Nord, 50.000 de seminţe de goji, valoarea lor ridicându-se la acea vreme la 500 de dolari canadieni. Din seminţele primite, acesta a reuşit să obţină 2.000 de bucăţi de plante din care a format o pepinieră ce a servit ca bază genetică pentru înmulţirea plantelor.
Emeric şi-a dorit să-şi dezvolte micuţa fermă, aşa că a luat legătura cu cei mai mari importatori şi vânzători de plante goji din Europa – Confitee Naturkostland din Germania şi Nursery Benelux din Olanda, care importa plante din China.
Aceste companii nu aveau însă, cel puţin la nivelul anului 2011, un certificat european pentru plante şi nu vindeau decât celor care comandau peste 1.000 de bucăţi. Neavând capitalul necesar pentru achiziţionarea plantelor, Emeric s-a întors la înmulţirea plantelor din propria pepiniera. În anul 2012 a reuşit să planteze o suprafaţă de 2,5 hectare cu arbuşti goji, supranumit şi fructul-minune, care s-au adaptat perfect condiţiilor autohtone şi care sunt în curs de omologare ca soi.
Soiul de goji pe care sătmăreanul l-a cultivat şi pe care doreşte să-l şi omologheze este „Lycium Barbarum“, originar din Himalaya. Dacă va obţine de la Bruxelles certificatul european, aşa cum îşi doreşte, orice urmă de îndoială cu privire la autenticitatea fructului va dispărea.
Industria farma, piaţa vizată
Metoda folosită de Emeric pentru obţinerea butaşilor este cea în vitro, utilizată în prezent doar de cultivatorii din Olanda. Pentru asta, a apelat în prima fază la Staţia de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură din Cluj Napoca, unde sunt specialişti foarte buni, dar condiţiile de cercetare sunt limitate. Prin intermediul unui institut de cercetare din Ungaria, producătorul a ajuns să colaboreze în prezent cu cercetători din Austria.
„Dacă reuşeşte metoda în vitro, afacerea va fi una de succes“, spune încrezător Emeric Kalbaster.
Toată plantaţia pe care producătorul o deţine este realizată în cultura bio, fără chimicale, căci ţinta lui este industria farmaceutică, existând o cerere tot mai mare la nivel mondial.
Prima producţie
Emeric a obţinut anul trecut o recoltă mică, dar a experimentat tot ce se putea: a făcut sirop, fructe uscate, iar din frunzele şi vlăstarii tineri rezultate din tăierea de rărire a făcut ceai verde, un produs care nu se găseşte pe piaţa românească.
Plantaţia sa semi-intensivă cuprinde 1.000-1.200 de plante/hectar. Iar investiţia pentru o astfel de afacere se ridică la aproximativ 20.000 de euro/hectar. Emeric spune că a investit cam 200.000 de euro în amenajarea terenului, fertilizarea lui, irigare, îngrădire şi achiziţionarea materialului săditor. Dar se aşteaptă ca, în timp, şi profitul să fie măsură. Un kilogram de fructe goji proaspete costă 3 euro, deshidratate – 4 euro, iar preţul pentru sucul de goji este de 6 euro.
Planuri de viitor
Emeric Kolbaszer crede că plantaţia de la Ciuperceni va ajunge să producă în scurt timp câte şase tone la hectar. Are în plan să-şi extindă plantaţia pe toată suprafaţă de teren pe care a concesionat-o şi să înfiinţeze asociaţia cultivatorilor de goji din România.
Vă recomandăm şi
FOTO Transformarea agriculturii Letoniei: de la colhozuri dezmembrate la afaceri profitabile
Experţii de la Riga povestesc ce reforme a făcut Letonia pentru a-şi moderinza radical agricultura şi ce greşeli au făcut.
Adrian S. Negrau, directorul CCIA Arad: ”Industria de transport îşi revine”
Evenimentul Weekend la Expo Arena organizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad, la Complexul Expo Arad, s-a încheiat cu rezultate promiţătoare pentru organizatori, dar şi pentru cele două domenii prezente în târg.
Cooperativa, reţeta de succes a agriculturii letone
Ca şi în Republica Moldova, după dispariţia Uniunii Sovietice, oamenii din Letonia au distrus colhozurile şi au încercat să şteargă toate urmele colosului ce s-a ruinat. Numai că după ani mulţi au regretat acest pas, mai ales că amprentele URSS se observă aici peste tot. De 15 ani, letonii se chinuiesc să adune mai mulţi fermieri la un loc, înţelegând că acest lucru e singura soluţie ca întreprinderile mici din agricultură să supravieţuiască.