România lucrului prost făcut: s-au îndatorat pe 30 de ani pentru străzi care au ţinut trei ani

Fosta administraţie locală din Reşiţa s-a îndatorat pentru 30 de ani la o bancă, pentru a repara străzile. La trei ani de la încheierea lucrărilor, străzile sunt sparte.

La Reşiţa, în judeţul Caraş-Severin, administraţia locală se confruntă cu o situaţie hilară. Dintr-un credit de 12 milioane de euro, contractat de primărie în mandatul trecut, de către fostul primar, Mihai Stepanescu, pentru o perioadă de 30 de ani, municipalitatea a direcţionat cea mai mare sumă, aproximativ 9 milioane de euro, pentru reparaţia mai multor străzi din cartierele Minda, Universalul vechi şi Moroasa, care astăzi sunt la fel de sparte. Primarul Stepanescu nu şi-a încheiat mandatul, pentru că a ajuns după gratii într-o altă cauză, însă proiectul a fost dus până la capăt.

Lucrările au fost executate şi aveau ca termen de garanţie trei ani, adică până la începutul anului 2017. Numai că la puţin timp după trecere celor trei ani, reşiţenii s-au trezit că străzile pentru care vor plăti rate zeci de ani, sunt pline de gropi.

În luna martie, actualul primar Ioan Popa a chemat reprezentanţii mass-media pe una din străzile reparate din banii împrumutaţi, pentru a demonstra că lucrările s-au făcut în bătaie de joc. În faţa camerelor de luat vederi, edilul a smuls cu mâna bucăţi din stratul de asfalt care nu avea mai mult de 3 cm grosime, iar sub acesta drumul era pavat cu un soi de material textil.

„Am vrut să analizăm o situaţie punctuală cu privire la drumurile din Reşiţa, şi mă refer în primul rând la cele care au fost reabilitate cu acel faimos credit de 12 milioane de euro, pe cele patru tronsoane, bani cu care Reşiţa s-a creditat pe 30 de ani. După trei ani, de la realizarea acestor tronsoane, o parte din ele au început să cedeze şi ne-am uitat să vedem de ce se întâmplă acest lucru şi am constatat că unele nu au respectat proiectul. Sunt tronsoane unde trebuia să se frezeze 10 cm de asfalt, să se pună 6 cm de strat de asfalt de rezistenţă şi alţi 4 cm de strat de uzură. S-au făcut unele note de renunţare, acolo unde sunt linii de tramvai, pentru că s-a considerat că dacă se frezează 10 cm există riscul să cedeze porţiunea de beton cu linia de tramvai şi s-a rămas doar la 6 cm însă, aici, suntem într-o zonă unde trebuiau frezaţi 10 cm şi nu s-au frezat decât aproape 4, pe aceiaşi bani“, a spus la faţa locului primarul Reşiţei.

Acesta a mai precizat că în proiect, în locul materialului textil care delimitează cele două straturi de asfalt, era precizat că se pune un alt material, special pentru acest tip de lucrări, iar ceea ce a folosit constructorul nu a fost decât o improvizaţie.

„Pentru separarea straturilor materialul folosit este geotextil, mai exact, o pânză, în timp ce în contract se regăseşte că trebuia pus un material de plastic, un fel de plasă cu ochiuri pătrate care să facă legătura dintre cele două straturi de asfalt“, explică edilul.

Primăria a cerut o expertiză

După demonstraţia din teren, reprezentanţii primăriei au trecut la lucruri concrete şi au solicitat o expertiză tehnică, ca să afle dacă lucrarea fost executată conform caietului de sarcini. „În total, pentru aceste străzi valoarea contractelor a fost de 41,5 milioane de lei şi s-au reabilitat 23,4 kilometri. Noi am cerut acum o expertiză de la Universitatea de Vest din Timişoara, pentru a verifica conformitatea execuţiei lucrărilor, pentru că am constatat că, la puţin timp, după ce au ieşit din garanţie, au prezentat degradări avansate, lucru care nu este permis la o asemenea lucrare. Am tras concluzia că ceva nu este în regulă acolo şi de aceea am cerut expertiza, pentru care trebuie să primim rezultatul. Au fost prelevate 18 probe din zone diferite şi aşteptăm rezultatele. Cert este că în această perioadă noi trebuie să facem lucrări de plombare pe aceste străzi, pentru a nu exista discofort în trafic. Acum ne mai costă încă 70 de lei pe metru pătrat toate aceste reparaţii, aceste plombări“, arată Ovidiu Almăjan, şeful Direcţiei de Întreţinere a Drumurilor din Primăria Reşiţa.

Acesta mai spune că e decizia municipalităţii în legătură cu ce se va întâmpla mai departe şi cine va răspunde pentru banii cheltuiţi, dacă în urma expertizei se dovedeşte că reparaţia drumurilor s-a făcut de mântuială.

Ameninţă cu procese

Ioan Popa, primarul Reşiţei spune că nu va lăsa lucrurile să rămână aşa şi că vor răspunde nu doar cei care au câştigat licitaţia, ci şi cei care au executat lucrarea. Licitaţia a fost adjudecată de societatea Eco Bau Parc, care a subcontractat lucrările firmei Camand Impex SRL, care la rândul ei le-a cedat celor de la Speed Prod SRL, unde acţionar era şi fostul viceprimar de la acea oră, Ioan Crina. 

„Eu mă îndrept împotriva firmei care are contract cu primăria, doar că în proces vor fi obligaţi să vină şi cei care au executat lucrarea. Este foarte probabil să chemăm în solidar şi firma, dar şi dirigenţia de şantier“, a mai spus Popa.

Îngropaţi în credite

Reprezentanţii administraţiei locale susţin că primăria trebuie să recupereze o parte din bani, având în vedere faptul că Primăria este îngropată în împrumuturi. Dintr-o statistică făcută publică de primarul Ioan Popa reiese că suma cumulată a acestor credite ajunge la circa 34-36 de milioane de euro, mult mai mult decât bugetul Reşiţei pe un an, gradul de îndatorare fiind undeva la 25-26 la sută, unul dintre cele mai mari din ţară. Aceste datorii trebuie achitate până în 2032. Administraţia locală nu se mai poate împrumuta, gradul maxim de îndatorare fiind de 30 la sută, chiar dacă are nevoie de fonduri pentru cofiinanţarea unor proiecte europene pe care doreşte să le acceseze.