Locul în care oamenii respiră de peste 10 ani praful deşeurilor miniere. România riscă amenzi de la Uniunea Europeană
0De câteva zile, locuitorii oraşului Moldova Nouă sunt din nou chinuiţi de poluarea cu praf de deşeuri miniere provenind de pe iazul Tăuşani Boşneag. Praful a ajuns de această dată în Moldova Veche şi în cartierul Oraşul Nou.
Problema poluării de la Moldova Nouă este mai veche de zece ani, de când Moldomin, societate cu capital integral de stat, şi-a sistat activitatea şi a intrat faliment. Praful de pe halda de steril întinsă pe 120 de hectare de teren, a ajuns până în Serbia, iar 2016 sârbii ne-au reclamat la autorităţile europene.
Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva României şi a reclamat Statul Român la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Curtea a impus adaptarea legislaţiei la directivele UE şi luarea de măsuri urgente pentru a rezolva situaţia. În caz contrat România riscă amenzi mari din partea U.E.
Aşa s-a ajuns că, în martie 2016, Ministerul Economiei a elaborat un proiect care prevedea alocarea de la bugetul de stat a 1,7 milioane de euro pentru ecologizarea iazurilor de decantare din zona Moldova Nouă. Lucrările pentru realizare instalaţiei de umectare au demarat abia anul acesta, în luna mai.
Nici soluţia provizorie nu a fost pusă în aplicare
Soluţia tehnică aleasă constă în realizarea unei instalaţii de stropire care să umecteze suprafaţa iazului, astfel ca praful să nu mai fie ridicat de vânt. Grupul Ecologic de Colaborare Nera trage un semnal de alarmă pentru ceea ce se întâmplă în zonă de peste zece ani fără ca nimeni să ia măsurile necesare. Cornel Popovici-Sturza, preşedintele GEC Nera spune că nici măcar soluţia provizorie de umectare a lacului la care s-a angajat Guvernul României nu a fost pusă în aplicare, desi termenul final era sfârşitul acestui an.
“Poluarea de acum e mai puternică decât cea din 2 noiembrie. Conform unei adrese pe care am primit-o de la Direcţia Apelor Banat s-a executat pontonul pentru staţia de pompare şi s-a executat şantul pentru introducerea conductei principale, care urmează să ducă apa spre iaz. Noi pe iaz nu am văzut niciun fel de activitate, decât poluare. Termenul de punere în funcţiune a instalaţiilor era sfârşitul lui decembrie 2018”, ne-a declarat preşedintele GEC Nera.
Liderul ecologiştilor cărăşeni e de părere că instalaţia pe care autorităţile se pregătesc să o construiască, dacă va fi construită, nu va rezolva problema poluării. “Practic asta nu e o soluţie ştim că de zece ani nu s-au găsit bani şi soluţia aleasă nu va rezolva problema. Nu putem alege astfel de soluţii provizorii pentru că vom discuta şi peste cinci ani despre aceleaşi probleme”, a mai spus Popovici.
În primăvară, la momentul alegerii acestei variante de a combate poluarea de la Moldova Nouă, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului ne confirma că este doar o măsură provizorie.
“Soluţia nu este finală, este doar cât să îndeplinim cerinţele de a lua măsuri încât să nu se producă exfolierea iazului în situaţii de vânt puternic. Este o soluţie intermediară, pe termen scurt, deci nu e vorba despre lucrări de ecologizare, că de aici e confuzia. Ea e eficientă pentru moment. Iazul este într-o perioadă de conservare şi nu s-a decis nimic în privinţa lui. În momentul în care Guvernul României va lua o hotărâre, de închidere totală a activităţii în zonă, sunt lucări care au dat rezultate şi la celelalte suprafeţe de iaz, pentru că acolo au fost circa 800 de hectare. Suportă înierbare, suportă pământ fertil, adus din afară şi acoperită suprafaţa rămasă. Deocamdată nu s-a stabilit soarta perimetrului minier Moldova Nouă, când se va lua decizia, se va căuta şi soluţia finală pentru iaz”, ne-a declarat Marius Vodiţă, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului.