Când află Iohannis dacă va pierde sau nu casa din centrul Sibiului

Miercuri, 15 februarie, la Curtea de Apel Piteşti a avut loc un nou termen în procesul privind casa din Sibiu pierdută de familia preşedintelui Klaus Iohannis. Magistraţii au decis amânarea pronunţării în acest dosar.

Pronunţarea în acest dosar se va face pe data de 22 februarie.

Decizia de a se trece la judecarea contestaţiei în anulare formulate de către apărătorii familiei Iohannis a fost luată de magistraţi după ce s-au clarificat aspectele privind persoanele care au calitatea de moştenitori ai Georgetei Lăzurcă, soacra preşedintelui, decedată în toamna lui 2016. În baza unei adrese primite de la serviciul de stare civilă al Primăriei Sibiu, din care reiese că soţia preşedintelui, Carmen Iohannis, este unicul moştenitor, instanţa a decis că sunt îndeplinite condiţiile pentru continuarea judecăţii.

Octavian Popescu, avocatul familiei Iohannis, care a considerat că adresa respectivă nu este suficientă dacă nu are ataşat un document de succesiune legalizat de un notar, a formulat o ultimă cerere privind citarea soţiei preşedintelui şi în noua calitate procesuală, aceea de moştenitor. Solicitarea a fost respinsă de către judecători, deoarece Carmen Iohannis este deja parte în dosar. Acelaşi avocat a cerut admiterea contestaţiei în anulare, precizând că  instanţa care a judecat cauza a fost indusă în eroare de existenţa la dosar a mai multor erori materiale. Octavian Popescu a cerut magistraţilor să anuleze sentinţa pronunţată de Curtea de Apel Braşov Braşov şi să stabilească un nou termen pentru rejudecare.

Virgil Vulcan, avocatul celorlalte părţi din dosar, a cerut respingerea contestaţiei în anulare, spunând că partea adversă a venit cu susţineri nefondate şi că prin argumentele aduse, contestaţia ar fi "un recurs la recurs".

Casa de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din centrul Sibiului, din care Klaus şi Carmen Iohannis au cumpărat jumătate pe 1 iunie 1999 pentru suma de 5.000 de lei, a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora a trecut, în anii '70, în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat fără a avea copii. Casa ce face obiectul procesului a trecut în proprietatea statului român, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriaşi. În anul 1999, contractele prin care chiriaşii au cumpărat casa au fost anulate în instanţă, la cererea fiului lui Nicolae Baştea, acesta din urmă fiind nepot al soţilor Ghenea. Casa a ajuns apoi în proprietatea familiei Iohannis, care a cumpărat partea urmaşilor lui Nicolae Baştea. Foştii chiriaşi au deschis procese în instanţe, pentru anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestând calitatea de urmaş de drept al lui Nicolae Baştea.

Pe 12 noiembrie 2015, Curtea de Apel Braşov a respins un recurs declarat de Klaus şi Carmen Iohannis şi a menţinut decizia Tribunalului Braşov din mai 2014, prin care a fost anulat un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil din Sibiu.

Pe 16 noiembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulţumit de sentinţa judecătorească prin care a pierdut respectivul imobil şi a depus ulterior o contestaţie în anulare.

Pe 6 aprilie 206, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis o cerere depusă de familia Iohannis, prin care s-a solicitat strămutarea procesului de la Curtea de Apel Braşov la Curtea de Apel Piteşti, decizia fiind definitivă.