Secretele carierei de marmură din Alun, locul unde a început povestea satului unic în lume FOTO VIDEO

Satul Alun, o aşezare cu zeci de case pustii, cu fundaţii de marmură, cu un drum şi o biserică de marmură, îşi datorează faima carierei de la marginea lui.

Satul Alun este unic în lume prin biserica, drumul şi cele câteva zeci de gospodării, acum pustii, în construcţia cărora marmura adusă de la cariera din vecinătate a fost folosită din abundenţă.

GALERIE FOTO CU CARIERA DE MARMURĂ DE LA ALUN

Istoria carierei de marmură din satul Alun a început în secolul al XIX-lea, în vremea când Ţinutul Pădurenilor devenise o zonă de interes deosebit pentru statul austro-ungar, datorită bogatelor sale zăcăminte de fier şi a întinderilor de pădure.

Ţinutul Pădurenilor, dezvelit de secrete. Satele de basm din Munţii Poiana Ruscă FOTO VIDEO

Porţile spre adâncuri de la Ghelari. Locul emblematic al uriaşei mine din ţinutul fierului VIDEO

Povestea neştiută a căii ferate din munţii Hunedoarei. 120 de ani de la inaugurarea mocăniţei

De atunci, vechile poteci de munte pe care localnicii coborau pe caii mici şi puternici, încărcaţi cu unelte de fier, spre târgul fierului de la Hunedoara, au început să fie înlocuite treptat cu drumuri pe care puteau circula căruţele cu minereu spre Uzinele de la Hunedoara.

Minele de fier şi carierele de piatră şi de marmură din Ţinutul Pădurenilor au început să se dezvolte odată cu construcţia drumurilor, a unei unei reţele de funiculare cu o lungime de peste 70 de kilometri şi, de la începutul anilor 1900, a căii ferate miniere Hunedoara – Govăjdia – Ghelari.

Casă din satul Alun. Foto: Florin Apur.

Din apropierea Furnalului de la Govăjdia, unde se afla staţia finală a căii ferate, mai multe drumuri anevoioase urcau spre satele Plop, Ghelari, Ruda, Poieniţa Voinii, Bunila, Vadu Dobrii sau se strecurau pe valea Runcului spre Runcu Mare.

Alun, satul izolat clădit din marmură

Unul dintre ele ajungea la Alun, o aşezare aflată pe un versant izolat, care a început să prospere la începutul secolului trecut datorită carierei de marmură din vecinătatea sa. Marmura de Alun a fost exploatată la început de statul austro-ungar şi apoi de fraţii italieni Roja, patronii unor ateliere de prelucrare a marmurei din Arad. Localnicii au profitat şi ei din plin de carieră.

Cariera din satul Alun. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Satul Alun s-a mărit la peste 100 de familii, iar oamenii din întreaga zonă a Ghelariului, Bunilei şi Alunului au început să îşi ridice casele şi grajdurile folosind din abundenţă marmura locală. Mai târziu, în anii ´30, în Alun a fost clădită şi biserica de marmură, a doua din sat după cea veche de peste trei secole, ridicată de lemn. Ambele sunt monumente istorice, bine conservate şi impresionează prin unicitatea lor. Bisericile din Ruda şi Ghelari şi catedrala din centrul vechi al Hunedoarei au fost clădite, de asemenea, cu marmură de Alun.

Biserica de marmură din satul Alun. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

În anii '60, materialele din cariera de la Alun au fost folosite la construcţia drumului de la intrare în sat. „Localnicii au cerut iniţial ca întreg drumul până la Ghelari să fie amenajat din marmură, dar s-a renunţat la ideea din cauza pantei prea abrupte, care uza roţile camioanelor. Astfel a rămas doar o porţiune din drum“, povestea Petru, un localnic din Alun. De aici au fost extrase blocuri de piatră folosite la construcţia Casei Poporului şi tot din Alun îşi au originea coloanele de marmură ce împodobeau vila familiei Ceauşescu din cartierul Primăverii.  

Cariera de marmură din satul Alun a intrat în conservare de la începutul anilor ´90. Pereţii uriaşi ai săi încă strălucesc sub razele soarelui, iar locul pustiu a devenit o atracţie turistică. În vecinătatea carierei, satul Alun, aflat la 30 de kilometri de Hunedoara, a intrat şi el în conservare. Are peste 50 de case pustii şi câţiva locuitori care mai pot fi văzuţi aici, în special vara, când vin să îşi îngrijească gospodăriile  afundate în linişte.

Casă de marmură. Foto: Florin Apur.

Casele din marmură şi lemn, biserica din marmură şi cea din lemn şi drumul de marmură au rămas neclintite în mijlocul priveliştilor de basm de la poalele Munţilor Poiana Ruscă.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Priveliştea sumbră a fostelor mine de fier de la Teliuc. Coloşii de beton în ruină de lângă Hunedoara VIDEO

Lacul care nu s-a oprit din creştere. A fost creat într-o carieră minieră şi a ajuns la dimensiuni uriaşe VIDEO

Locuri pline de secrete pe Lacul Cinciş: Casa Albă a lui Ceauşescu, barajul uriaş şi bisericile de sub ape VIDEO

Secretele celui mai lung funicular din Europa, între Hunedoara şi Ţinutul Pădurenilor