Neamțul revenit în România după 36 de ani de exil. „Aici trăim mult mai bine decât în Germania“ FOTO VIDEO
0Johann Henning (video) a trăit aproape patru decenii în Germania, după ce a fugit din România în anii '80. A revenit în satul Romos din Hunedoara, a renovat casa părintească și spune că aici îi este mult mai bine decât în Germania.
După mai mult de trei decenii petrecute în Germania, la scurt timp după ce a ieșit la pensie, germanul Johann Henning a revenit în România, pentru a-și continua viața în locul său natal, satul Romos din Hunedoara.
Etnicul german, membru în comunitatea sașilor care numără mai puțin de 20 de oameni în satul Romos din Hunedoara, a părăsit România în 1982.
„Am trecut ilegal frontiera de vest a României, în Iugoslavia. După ce am stat în închisoare, vreo 15 zile, în țara vecină, mi-am putut continua drumul spre Germania, unde am rămas până în urmă cu cinci ani. Am lucrat acolo într-o termocentrală, iar după pensionare am revenit în satul meu natal, Romos”, povestește germanul.
Pentru că a fugit din România în anii ’80, regimul comunist i-a retras lui Johann Henning cetățenia română.
Pensionarul spune însă că lui și soției sale le este mult mai bine în România, la Romos, unde a renovat casa moștenită de la părinți.
„Aici este mult mai bine ca în Germania, unde locuiam la bloc într-un apartament de 80 de metri pătrați și plăteam chirie. Aici trăim într-o casă de aproape 300 de metri pătrați, plus o grădină. Mâncăm bio din grădina noastră, cartofi, roșii, ceapă, ardei și tot ce ne punem. Avem cămările pline, pivnița plină, așa că nu avea rost să stăm în Germania să cumpărăm tot”, spune Johann.
Johann primește pensie de la statul german, unde a muncit peste 30 de ani, iar veniturile îi ajung pentru un trai mulțumitor.
În Germania, spune el, o mare parte din bani i-ar fi folosit la plata chiriei - care a tot crescut de-a lungul anilor, până la aproape 1.000 de euro - și pentru achitarea utilităților, tot mai costisitoare.
„Chiriile au crescut foarte mult în Germania. La fel și utilitățile. Sora mea, care a rămas acolo, într-un bloc învecinat celui unde am locuit noi, a ajuns să plătească 700 de euro pe lună numai pentru apă și încălzire. Noi am plătit aici, gazul, vreo 1.000 de lei, dar numai în lunile de iarnă. Vara a fost mult mai puțin. Prețurile benzinei și motorinei au crescut și ele în Germania, de aceea au ieșit și fermierii în stradă”, spune Johann.
Fiul său, Richard, în vârstă de 31 de ani, a rămas însă în Germania, locul unde s-a născut.
Sașii din ținutul Orăștiei au o istorie îndelungată
Comunitatea sașilor din ținutul Orăștiei (video) are o istorie de aproape nouă secole, iar cea mai cunoscută ctitorie a ei este cetatea medievală Orăștie, veche reşedinţă a unor greavi (lideri ai comunităţii săseşti).
La începutul secolului al XII-lea, șapte localități făceau parte din Scaunul Orăștiei: Bärendorf (Beriu), Broos (Orăștie), Elsterdorf (Sereca), Kastendorf (Căstău), Perkasz (Pricaz), Rumes (Romos) și Tordesch (Turdaș). În secolele XII-XIII, numărul satelor aflate în componența Scaunul Orăștei a crescut, adăugându-se așezările Sibișel, Romoşel, Vaidei, Şibot, Balomir, Vinerea și Cugir.
Invaziile turcilor și ale tătarilor au dus la distrugerea unor foste așezări săsești, iar în cele care au supraviețuit timpului, comunitatea sașilor s-a redus, fiind dominată complet de localnicii români.
Înainte de începerea celui De-al Doilea Război Mondial, peste 1.000 de etnici germani mai trăiau în ținutul Orăștiei și în Deva. Evenimentele tulburătoare de la mijlocul secolului al XX-lea au dus la dispariția în mare parte a comunităților de sași, din jurul Orăștiei.
În Al Doilea Război Mondial, sute de tineri germani din Hunedoara s-au înrolat în trupele SS ale Germaniei naziste, iar mulţi dintre ei, trimişi în linia întâi a frontului, nu s-au mai întors.
După război, mii de germani au fost deportați în lagărele din Uniunea Sovietică, iar unii dintre ei au murit acolo.
În deceniile următoare, mulți etnici germani născuți în România au părăsit țara. Unii au reușit să se stabilească în Occident în anii de comunism. Alții au plecat în Germania, imediat după 1990.