Investiţii eşuate în Parâng, locul preferat al iubitorilor de schi. Câţi bani au fost cheltuiţi cu domeniul schiabil
0Autorităţile din Valea Jiului se mândresc cu cifre record de turişti în Parâng, dar staţiunea de munte a avut de suferit din cauza lipsei investiţiilor din ultimii ani.
Aproape 50.000 de turişti au ajuns în această iarnă în staţiunea montană Parâng, din vecinătatea municipiului Petroşani, susţin reprezentanţii Serviciului de Administrare a Domeniului Public şi Privat al municipiului Petroşani. Numărul oaspeţilor zonei turistice din Valea Jiului a crescut cu aproape 15.000 faţă de sezonul turistic 2016 - 2017, potrivit conducerii serviciului public. Creşterea a fost favorizată de condiţiile de schi bune pe întreaga durată a iernii.
Potrivit rapoartelor Institutului Naţional de Statistică, numărul celor care s-au cazat la unităţile turistice din Petroşani a scăzut faţă de sezonul de iarnă precedent. Astfel dacă în perioada noiembrie 2016 - ianuarie 2017, în pensiunile şi motelurile din zona Petroşani au fost înregistraţi 4.502 turişti, care au petrecut cel puţin o noapte în ele, în perioada noiembrie 2017 - februarie 2018, au fost înregistrate 4.293 sosiri ale turiştilor.
Investiţiile mari în Parâng s-au lăsat aşteptate în ultimii cinci ani. Ultima dintre ele a fost construirea unui telescaun al cărui traseu porneşte din curtea unui hotel şi urcă peste doi kilometri. Instalaţia în valoare de circa 20 de milioane de lei a fost achiziţionată de Primăria Petroşani, în urma unui credit. A fost inaugurată în noiembrie 2014, dar a rămas mai puţin folosită ca telescaunul vechi din staţiune, construit înainte de anul 1990.
Telescaunul şi telegondola aşteptate în zadar
Un nou telescaun (TS4) urma să fie construit în Parâng, potrivit proiectului de dezvoltare a Domeniului schiabil, aprobat încă din anul 2009 de Guvernul României. Investiţia a fost blocată timp de cinci ani de un proces. Anul trecut, instanţele au respins, definitiv, cererea Primăriei Petroşani de scoatere din fondul forestier a unei suprafeţe de peste 43 de hectare de teren în Parâng, pe care administraţia locală dorea să dezvolte domeniul schiabil şi să monteze instalaţia. În timpul celor cinci ani de procese, Primăria Petroşani şi Regia Naţională a Pădurilor Romsilva nu au căzut de acord asupra modului în care urma să fie realizată această acţiune şi nici a suprafeţei necesare investiţiei din cadrul programului „Schi în România”. Nici telegondola plănuită în cadrul aceluiaşi proiect nu a mai fost construită.
Guvernul României a oprit în 2012 finanţările pentru proiectul de dezvoltare din Masivul Parâng, estimat la 70 de milioane de euro. Planurile vizau ca domeniul schiabil din Parâng să se întindă pe o suprafaţă de 150 hectare şi să aibă 17 pârtii (12 pârtii noi), iar între Petroşani şi staţiunea montană învecinată, Straja, să fie amenajată o telegondolă. De asemenea, numărul locurilor din cele două parcări amenajate urma să se ridice la 750.
Reprezentanţii Primăriei Petroşani precizau, potrivit informatiavj.ro, că de la bugetul de stat s-au alocat în ultimii ani 26,870 milioane lei, de la bugetul local s-au cheltuit aproape 8,2 milioane lei, iar din credite şi împrumuturi au fost investiţi aproape 15 milioane lei, în staţiunea Parâng. Stadiul fizic realizat al proiectului a ajuns la 18,3 la sută.
Povestea staţiunii
Staţiunea Parâng se întinde într-un loc de poveste, Munţii Parâng, la poalele cărora se află oraşele Petroşani şi Petrila. Masivul este principala atracţie turistică a amatorilor de excursii care ajung în Valea Jiului. Munţii Parâng sunt traversaţi de cea mai înaltă şosea din România, Transalpina, care ajunge la altitudinea de peste 2.000 de metri. În masiv sunt un număr mare de lacuri glaciare, cele mai cunoscute fiind Mija, Călcescu, Roşiile şi Iezerul Îngheţat. Cel mai înalt vârf al masivului, Parângul Mare, are 2.519 metri. Peştera Muierilor, de pe valea Râului Galbena, şi Peştera Polovragi, de pe valea râului Olteţ, completează numărul atracţiilor turistice din zonă, alături de staţiunea Parâng.
Vă recomandăm să citiţi şi: