FOTO Primele fotografii din istoria Sarmizegetusei Regia. Imaginile arătau lumii pentru prima dată „oraşul secret”
0Cele mai vechi fotografii realizate în Sarmizegetusa Regia datează de peste un secol, în anii în care locul fostei capitale a Daciei era foarte puţin cunoscut românilor, iar cea mai mare parte a vestigiilor sale au fost ascunse.
Veche de peste două milenii, Sarmizegetusa Regia a fost scoasă la iveală la începutul secolului al XIX-lea, când au avut loc primele cercetări efectuate de specialişti, motivate de descoperirea unor comori în zonă.
În primăvara anului 1803, Paul Torok, procuratorul domeniului fiscal al Hunedoarei, a ajuns la Grădiştea de Munte (Sarmizegetusa Regia), dorind să afle originea tezaurelor găsite de localnici. Paul Torok a notat existenţa ruinelor unui „oraş necunoscut până atunci“, în care a identificat rămăşiţele unor temple, ale zidurilor aşezării, un turn şi o baie romană.
Primele fotografii din Sarmizegetusa Regia, cunoscute până în prezent, au fost publicate însă un secol mai târziu, de arheologul clujean Finály Gábor. Trei astfel de imagini, care înfăţişau templul mare circular, zidurile cetăţii şi pe localnici săpând în jurul vestigiilor, datează din 1910 şi au fost publicate în Archaeologiai Értesítő (Buletinul arheologic) - Jurnalul Ştiinţific al Societăţii Arheologice şi Artistice Maghiare în perioada 1911 – 1916. Fotografiile reprezintă mărturii rare despre vechea aşezare antică, cu câţiva ani înainte de a fi cercetată în detaliu de arheologii români. Monumentele Sarmizegetusei Regia erau în cea mai mare parte acoperite sub pământ şi sub rădăcinile copacilor, iar accesul la ele era extrem de dificil.
Fotografiile vechi au fost publicate recent pe pagina de Facebook „Sarmizegetusa Regia – pagina neoficială”.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Sarmizegetusa Regia va fi deschisă publicului, după aproape o lună de la începerea lucrărilor de reabilitare a Marelui Sanctuar Solar.
O mulţime de date false despre situaţia cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei au fost introduse în raportul trimis la UNESCO, astfel că adevărul despre starea aşezărilor antice, a fost ascuns, susţine arheologul dr. Aurora Peţan. În schimb, au fost omise problemele legate de căutătorii de comori care au devastat siturile şi de degradarea acestora.
Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei.