Semnal de alarmă pentru cetăţile dacice: autorităţile sunt acuzate că au ascuns adevărul la UNESCO despre starea lor
0
O mulţime de date false despre situaţia cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei au fost introduse în raportul trimis la UNESCO, astfel că adevărul despre starea aşezărilor antice, a fost ascuns, susţine arheologul dr. Aurora Peţan. În schimb, au fost omise problemele legate de căutătorii de comori care au devastat siturile şi de degradarea acestora.
Deşi situaţia mai multor cetăţi dacice aflate în patrimoniul UNESCO este tragică, autorităţile din România preferă să o ascundă reprezentanţilor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, informează Fundaţia Dacica, într-un studiu al raportului trimis UNESCO despre aceste situri.
Un raport realizat de managerii de sit ale celor şase aşezări din Munţii Orăştiei – Şureanu (Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Luncani – Piatra Roşie, Băniţa şi Căpâlna), publicat pe site-ul UNESCO, omite să prezinte problemele reale ale cetăţilor, oferind informaţii false despre ele, în care afirmă că starea lor este una bună, susţine arheologul Aurora Peţan, preşedinte al Fundaţiei Dacica.
În realitate, nimeni nu s-a mai ocupat de conservarea siturilor în ultimii ani, precizează arheologul.
„Concluzia este tragică: s-a minţit ca în codru. S-a minţit că nu există factori negativi care să afecteze cetăţile în mod curent, că starea lor de conservare este bună, s-au inventat factori pozitivi care ajută cetăţile, dar care în realitate nu există, s-au inventat şapte surse de finanţare pentru restaurarea cetăţilor, inclusiv donaţii internaţionale, s-a inventat un muzeu de sit, căi de acces adecvate la toate cele şase cetăţi, mijloace de informare adecvate, programe de cercetare cu ample rezultate difuzate la nivel internaţional. Concluziile raportului: starea de conservare a cetăţilor este bună şi nu există nevoi în ce priveşte managementul lor”, scrie Aurora Peţan, în evlauarea pe care a publicat-o miercuri, 24 aprilie, cu privire la raportul trimis UNESCO, pe dacica.ro.
Raportul despre cetăţile dacice a fost publicat pe site-ul UNESCO în toamna anului 2014, fiind semnat de aheologii Constantin Inel (pentru cetatea Căpâlna) şi Cătălin Cristescu (pentru cele cinci cetăţi din judeţul Hunedoara) şi avizat de Institutul Naţional al Patrimoniului.
Ritualurile, factori negativi
Raportarea este aproape în totalitate falsă, deoarece cei mulţi dintre factorii pozitivi selectaţi sunt inexistenţi, iar factorii negativi au fost omişi aproape în întregime, susţine arheologul Aurora Peţan, în studiul publicat pe dacica.ro.
Singurul aspect negativ menţionat de raportul publicat pe site-ul UNESCO este reprezentat de activităţile cu caracter religios.
„Ritual, spiritual, religios şi utilizări asociative este singurul factor negativ raportat, însă şi acesta doar cu caracter potenţial. În opinia noastră este vorba de un factor curent, frecvent întâlnit în toate cetăţile (restricţionat doar la Sarmizegetusa din 2013). În acelaşi timp, este şi un factor pozitiv, mare parte a turiştilor care vizitează cetăţile fiind reprezentată de grupuri cu preocupări spirituale / religioase în raport cu aceste monumente. Multe monumente care au avut la origine semnificaţii religioase se confruntă cu acest fenomen, pe care îl cataloghează cel mai adesea pozitiv sau pozitiv şi negativ în acelaşi timp”, scrie Aurora Peţan.
Au omis factorii negativi
Cercetătoarea susţine, în schimb, că un număr mare de factori negativi care afectează grav cetăţile dacice au fost omişi din raport:
„Utilizarea căilor de acces spre cetăţi de către transportatorii de masă lemnoasă a afectat grav aceste drumuri şi a contribuit semnificativ la diminuarea numărului de vizitatori.Drumul judeţean 705A, care face accesul spre Sarmizegetusa Regia, s-a aflat într-o stare foarte proastă până la data raportului, în mare măsură din pricina acestor transportatori”.
„Drumul judeţean 668A, care face accesul la Piatra Roşie şi ar fi trebuit să facă legătura cu celelalte cetăţi din patrimoniul UNESCO este în continuare în stare proastă, iar legătura între cele două văi pe care se află 4 din cele 6 cetăţi este imposibilă chiar şi pentru un autoturism 4x4”.
„Mare parte a terenurilor cetăţilor şi a zonelor de protecţie sunt folosite la păşunat şi sunt călcate de vite. Fenomenul a fost oprit doar la Sarmizegetusa Regia, începând din 2013, însă până la acea dată a afectat situl”.
„Ca orice monument în aer liber, cetăţile dacice sunt expuse intemperiilor, cu atât mai mult cu cât sunt situate în zonă montană, umedă. Numărul factorilor care ţin de condiţiile locale este mare, însă a fost ignorat total de raportori”.
„Microorganismele sunt un alt factor deosebit de activ în toate cele 6 cetăţi, care contribuie la degradarea puternică a structurilor din piatră. Colonizările de microoroganisme inferioare (bacterii, fungi) şi, mai ales, de licheni şi briofite sunt foarte prezente. Biocrustele de licheni saxicoli acoperă suprafeţe importante ale elementelor arhitectonice, iar muşchii sunt omniprezenţi”.
„Activităţile ilegale reprezintă una dintre problemele fundamentale ale acestor monumente, braconajul arheologic fiind încă activ, deşi fenomenul a fost limitat. În orice caz, trebuia obligatoriu raportat. Prin comparaţie, au raportat activităţi ilegale mari situri precum Stonehenge, The Frontiers of Roman Empire, Mycene, Epidaurus, Delphi, Olympia, Malta, Çatalhöyük, Hierapolis, Merida, Tarraco, Pompei, Vergina, Sveshtari, Nessebar, Xanthos şi altele. S-a raportat acest factor până şi pentru Sighişoara şi bisericile de lemn din Maramureş. Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au ajuns celebre în plan internaţional, din păcate, în primul rând din pricina activităţilor ilegale din aceste situri. Excluderea lor din raport reprezintă cea mai gravă minciună prin omisiune din acest raport”.
„Situate în zone împădurite, toate cele şase cetăţi sunt ameninţate şi pot suferi de pe urma furtunilor. La Sarmizegetusa Regia şi Piatra Roşie furtunile au dus la prăbuşiri de fagi peste vestigii în perioada raportată. Pericolul este permanent”.
Lucrări de conservare inexistente
Cercetătoarea susţine că în raport au fost precizate mai multe date false, inclusiv privind sursele de finanţare pentru conservarea monumentelor. În realitate, arată studiul Aurorei Peţan, în ultimii ani nu a avut loc nici o lucrare de conservare, la nici una dintre cele şase cetăţi antice.
Cele şase situri au fost incluse din anul 1999 în patrimoniul UNESCO, din următoarele considerente: cetăţile dacice reprezintă sinteza unică a unor influenţe culturale externe şi a unor tradiţii locale în privinţa tehnicilor de construcţie şi a arhitecturii militare antice. Cetăţile dacice sunt expresia concretă a nivelului de dezvoltare excepţional al civilizaţiei regatelor dacice de la sfârşitul mileniului I, înainte de Hristos. Cetăţile dacice sunt monumente exemplare pentru fenomenul evoluţiei de la centrele fortificate la aglomerările proto-urbane, caracteristice sfârşitului Epocii fierului în Europa.
Dintre cele şase cetăţi recunoscute ca monumente UNESCO, Sarmizegetusa Regia, Costeşti Cetăţuia, Piatra Roşie, Costeşti Blidaru şi Băniţa se află pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina, iar cetatea Căpâlna este în judeţul Alba, în apropierea limitelor ariei protejate. Dintre ele, Sarmizegetusa Regia se află în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara, restul, proprietăţi ale statului român, având o situaţie juridică neclară.
Vă recomandăm şi:
Decebal a fost ultimul rege al Daciei şi un personaj de legendă în istoria poporului român. A fost omul care a condus armatele Daciei în cele mai crunte înfruntări din Antichitate. Decebal a sfârşit ucigându-se, iar după moartea sa, o parte a teritoriilor aflate în stăpânirea lui au intrat în componenţa Imperiului Roman.
Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns lingviştii consacraţi, însă cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul în vremea antică au stârnit controverse.
Sarmizegetusa Regia a fost capitala Daciei, înainte de războaiele romane care au dus la distrugerea ei. În prezent situl arheologic al vechiului oraş antic este inclus în patrimoniul UNESCO, importanţa fiindu-i astfel recunoscută pe plan mondial.
Se încarcă comentariile...
