Capodopera antică din marmură expusă în premieră la muzeu. A fost scoasă din ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa
0Un relief de marmură care îl înfăţişează pe zeul Mithras sacrificând taurul este expus în premieră la muzeul din Deva, după mai multe decenii. Artefactul a fost descoperit la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Oaspeţii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva sunt invitaţi să vadă un artefact rar, descoperit la Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi expus în premieră la Deva, după mai multe decenii. Piesa, care reprezintă primul mithraeum identificat şi săpat în Transilvania, este un relief ajurat din marmură, din perioada romană, descoperit în zona centrală a sanctuarului dedicat zeului oriental Mithras, din capitala Daciei Romane, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa.
Excavarea acestuia a fost, la acea vreme, un real succes, conducând la identificarea câtorva sute de fragmente de reliefuri şi statuete votive, pe lângă alte piese minore probabil necesare serviciului religios.
Piesa expusă la muzeu a fost descoperită în anul 1882, în urma cercetărilor arheologice realizate de Societatea de Istorie şi Arheologie a Comitatului Hunedoara, mai exact de o echipă condusă de Pál Király.
„Artefactul redă în partea centrală scena consacrată Mithras tauroctonus (zeul sacrificând taurul), având de-o parte şi de cealaltă pe cei doi acoliţi, Cautes şi Cautopates, în câmpul compoziţional apărând şi Mithras petrogenitus (Mithas născându-se din stâncă) şi Mithras taurophorus (zeul ducând taurul în spate). Personajele sunt supuse stereotipiei atât în redarea trăsăturilor feţei, cât şi a manierei în care sunt îmbrăcate. Veşmintele fac falduri rigide, iar modelajul este relativ mediocru. Relieful a fost sculptat într-unul din atelierele care deserveau capitala şi care utilizau marmură extrasă din cariera de la Bucova, aflată nu departe de Sarmizegetusa. Această piesă, considerată ca bun cultural mobil clasat în Tezaurul Patrimoniului Cultural Naţional, nu a mai fost expusă în ultimele decenii în muzeul devean, putând fi admirată doar în expoziţii din ţară şi străinătate”, a precizat dr. Oana Cornelia Tutilă, arheolog Secţia de Arheologie din cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane.
Piesa poate fi văzută, în spaţiul special amenajat şi dedicat proiectului Exponatul Lunii, din holul Castelului Magna Curia, pe tot parcursul lunii iulie 2019, de marţi până duminică, între orele 10.00-18.00.
Mithra, zeu al luminii, s-ar fi născut, după unele legende, dintr-o piatră sau dintr-o fecioară în ziua de 25 decembrie, când păstorii din ţinut au venit să i se închine. El a capturat taurul divin pe care l-a sacrificat pentru a organiza un banchet alături de soare. Din sângele taurului se spune că au apărut toate plantele şi animalele folositoare omului. Străbatând ziua cerul, Mithra vede şi aude totul din cer sau de pe pământ întrucât el are 10.000 de ochi şi 1000 de urechi. El este înarmat cu o măciucă de lemn ferecat cu care alungă demonii (alegorie pentru nori) ce năvălesc spre el. În Iranul arhaic, Mithra era o divinitate de prim rang. Îi erau consacrate ca simbol şi emblemă crizantemele, trandafirii şi era zeul suprem al oştirilor. La iniţiere novicele era adus în mod ritual legat la ochi şi de mâini apoi legăturile erau tăiate, semnificând eliberarea faţă de influenţele negative ale lumii, apoi era încoronat cu coroana lumii, iniţiatul trebuia să o refuze spunând că Mithra este coroana lui, spun legendele.
Vă recomandăm să citiţi şi: