Cum au împiedicat germanii prezenţa localnicilor din oraşul Micii Uniri la Marea Unire de la Alba Iulia
0În Primul Război Mondial, timp de doi ani, între 1916 şi 1918, cea mai mare parte din ţara noastră s-a aflat sub ocupaţie germană.
Cel mai măreţ act al istoriei ţării, Unirea Transilvaniei cu România, de la 1 decembrie 1918, deziderat al tuturor locuitorilor din graniţele vechii Dacii, favorizat de prăbuşirea Imperiului Ţarist şi Monarhiei Austro-Ungare, nu a fost trăit la cote maxime de toţi locuitorii ţării.
În acea perioadă, în ţară încă se mai aflau trupele nemţeşti care au instaurat în cei doi ani de ocupaţie un regim de teroare, cu jafuri, crime, rechiziţii masive, internări în lagăre de muncă.
Este şi cazul judeţului Putna, Vrancea de astăzi, în împrejurimile oraşului Focşani desfăşurându-se cele mai importante operaţiuni militare din Primul Război Mondial.
Prin urmare, locuitorii judeţului şi autorităţile nu s-au putut bucura aşa cum s-ar fi cuvenit de marea realizare de la 1 decembrie 1918, trupele de ocupaţie împiedicând trimiterea unei delegaţii din judeţ să se alăture celor peste 100.000 de români la Alba Iulia.
Libera circulaţie a oamenilor a avut de suferit.
“Pentru locuitorii români din comunele rurale ale unui judeţ, care doreau să se deplaseze în acest judeţ sau în alte judeţe trebuia eliberat un bilet de identitate de către primarul comunei, vizat fiind de şeful postului de jandarmi respectiv. Funcţionarii Statului puteau călători în ţară, exceptând zona de operaţiuni, pe baza biletelor de identitate eliberate de şefii serviciilor respective. La fel şi funcţionarii CFR, dar pentru zona operaţiunilor militare, biletele trebuiau eliberate de Marele Cartier General. Celor care încălcau aceste instrucţiuni li se punea în vedere că vor fi arestaţi de îndată”, potrivit istoricului Florin Dîrdală.
Arhivele au fost distruse
Cum arhivele primăriei şi prefecturii au fost distruse de trupele de ocupaţie, ceea ce a rămas consemnat despre 1 decembrie 1918 vine din presa vremii. De acolo aflăm că adeziunea locuitorilor oraşului Focşani la actul Unirii a fost totală.
"România Mare a fost plămădită de veacuri, iar astăzi ea s-a realizat prin patriotismul tuturor, prin vitejia necontestata a soldatului nostru", scria ziarul Focşanii pe data de 9 decembrie 1918.
"Acum România îşi vede visul Împlinit cu preţul sângelui, al glorioşilor săi fii, cu resemnarea admirabila şi cu imense sacrificii din partea întregului popor. România de azi, România Mare se va ridica pe un piedestal nou", sublinia la rândul său "Curierul Putnei", la 13 decembrie 1918.
Acelaşi ziar, Focşanii, revenea pe 16 decembrie cu un alt mesaj edificator.
"Unirea nu e opera unora, ci a tuturor: cu inima, cu cuvântul, cu sângele, cu tot ce am putut găsi mai bun în fiecare dintre noi, toţi am luptat şi am reuşit sa ne readucem ţara în hotarele ei cele vechi. Unii mai mult, alţii mai puţin, fiecare după puterile noastre, nu ne-am gândit la nici un sacrificiu când a fost vorba de mărirea României".
Acestea sunt singurele mărturii din oraşul primei Uniri din care rezultă că năzuinţa pentru o patrie a tuturor românilor a fost mereu vie. Nu e deloc de neglijat faptul că Marea Unire de la Alba Iulia a fost precedată de un alt eveniment major, din ziua de 27 martie 1918, când Sfatul Ţării din Basarabia a votat unirea Basarabiei cu România.
Momentul a fost surprins atunci de focşăneanul Mihail Hanga, prezent la şedinţa solemnă.
"În Sala Eparhia se ţinea şedinţa Sfatului Ţării, şedinţa solemnă pentru proclamarea Unirei. N-am avut fericirea să asist de la început. Am pătruns în timpul şedinţei. Nu se poate descrie ce se petrece acolo. Era o atmosferă care te făcea să simţi măreţia momentului. Discuţii înflăcărate, până la cel mai înalt şi cald patriotism. Într-o atmosferă de înălţare sufletească, s-a proclamat Unirea. Es din adunare profund impresionat. În stradă întâlnesc iar trupele noastre, în muzici şi drapele, iar pe edificiile publice văd fâlfâind măreţ tricolorul românesc. Unirea era pecetluită!", este relatarea focşăneanului.