Vaccinarea în România Marelui Război. Sodaţii erau imunizaţi contra holerei şi a febrei tifoide. Nimeni nu mişca în front
0Acum mai bine de o sută de ani, soldaţii români care luptau în Marele Război erau vaccinaţi împotriva epidemiilor de febră tifoidă şi holeră asiatică, boli care au făcut la fel de multe victime ca războiul. Cel care a coordonat acţiunea a fost medicul Ioan Cantacuzino.
Muzeul Astra din Sibiu a publicat imagini cu asistenţi medicali care vaccinează soldaţii în timpul Primului Război Mondial.
Conform documentelor şi imaginilor, de epocă, cei mai mulţi soldaţi erau vaccinaţi în trecut în timpul stagiului militar sau chiar pe front.
„În imagine vedem doi militari sanitari (un fruntaş şi un subofiţer) vaccinând trupa, armata austro-ungară. Toţi militarii din imagine au ţinute model 1916 cu efecte mai vechi, amestecate şi sunt din Regimentul 31 Infanterie, după inscripţie, unitate ce avea cazarma în Sibiu“, scrie Muzeul Astra.
În doar trei săptămâni au fost preparate 900.000 doze de vaccin antiholeric, administrate atât militarilor, cât şi civililor, cu luarea unor măsuri stricte de igienă şi carantină.
Renumitul medic Ioan Cantacuzino a fost cel care a coordonat activitatea de combatere a epidemiilor, luând măsuri eficiente, într-un termen extrem de scurt.
Holera, boala care a provenit din India, China şi Japonia, a apărut şi sub formă de endemii, fiind transmisă prin hrană, apă sau mâini murdare. Şi spaţiul românesc s-a confruntat cu mai multe epidemii de holeră. În timpul Războiului Balcanic, 1/5 din armată a murit după ce s-a infectat.
Febra tifoidă a ajuns la noi prin intermediul prizonierilor bulgari capturaţi în Dobrogea şi a făcut ravagii în rândurile civililor şi al militarilor în primăvara anului 1917.
Aproximativ 200.000 de civili şi 100.000 de militari au murit atunci de febră tifoidă.
Vă mai recomandăm: