Festivalul Mamaia ar putea fi organizat în 2023. Teatrul de vară, acum abandonat, va fi reabilitat în câteva luni

În urmă cu un deceniu a fost pus lacătul pe Festivalul de muzică ușoară Mamaia. După 42 de ediții găzduite, Teatrul de Vară din această stațiune a fost închis, iar în scurt timp locul a devenit un focar de infecție, năpădit de gunoaie și buruieni.

Deși, în urmă cu trei - 4patru ani, conducerea de atunci a Consiliului Județean Constanța (CJC) susținea că Teatrul va fi reabilitat, iar Festivalul va fi organizat, din nou, în 2021, în realitate, nu s-au făcut nici un fel de lucrări de reparație, iar acesta a rămas doar o amintire.  

De data aceasta, Mihai Lupu, președintele CJ Constanța, anunță reabilitarea acestui loc și desfășurarea celei de-a 43-a ediții a Festivalului, în toamna anului 2023.

 „S-au făcut evaluări și Teatrul de Vară Mamaia nu necesită intervenții la structură, ci doar o consolidare minimală și dotare, deoarece nu este afectată structura construcției”, a declarat pentru „Adevărul” Mihai Lupu.

Consiliul Județean Constanța speră ca la finalul lunii martie să fie terminată etapa licitației proiectării și execuției lucrărilor. Apoi, în perioada aprilie - august 2023 ar urma să să se efectueze acolo toate reparațiile necesare pentru ca Mamaia să poată găzdui, după un deceniu de pauză, Festivalul de muzică ușoară.

Pentru a putea începe demersurile legate de viitoare parteneriate, CJC a reușit să înregistreze la OSIM marca festivalului. „Am reușit să înregistrăm la OSIM marca Festivalului Mamaia, astfel că avem siguranța că ea aparține județului Constanța”, spune Mihai Lupu.

În paralel cu partea tehnică a proiectului de reabilitare a Teatrului de Vară din Mamaia, Consiliul Județean a demarat discuții cu Ministerul Culturii pentru semnarea unui protocol de colaborare în vederea desfășurării, anul viitor, al Festivalului de la Mamaia.

Totodată, Mihai Lupu spune că instituția pe care o conduce își dorește o colaborare cu organizatorii Festivalului de la Sanremo, un model pentru autorități în clipa în care au organizat pentru prima dată Festivalul Mamaia.

Teatrul de Vară din Mamaia, 60 de ani de existență

Teatrul de Vară din Mamaia, celebru pentru organizarea Festivalului cu același nume, a fost inaugurat pe 25 august 1963 și avea o capacitate de 1.100 de spectatori. În fața publicului, la prima ediție, au apărut nume mari, precum Ioana Radu, Dorina Drăghici, Luigi Ionescu, Gigi Marga, Nicolae Niţescu, Ludovic Spiess, Doina Badea și Aurelian Andreescu.

În februarie 1963, în cadrul unei dezbateri organizate la Consiliul muzicii din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă (CSCA), s-a hotărât organizarea unui concurs şi a unui festival de muzică uşoară, care avea ca scop promovarea muzicii uşoare româneşti. Aşa s-a născut Festivalul de la Mamaia.

„Înainte de ’89, festivalul de la Mamaia era un spectacol cu-adevărat extraordinar. Compozitorii se bazau pe noi să le interpretăm cât mai bine piesele, noi ne bazam pe ei să primim piese bune, care să devină şlagăre. Festivalul era o trambulină de lansare a unor cântece frumoase. Aşa s-a întâmplat cu «Strada Speranţei», lansată la Mamaia în 1983“, declara Corina Chiriac, în 2013, pentru „Adevărul”.

Festivalul a fost lansat ca unul de creație, după modelul celui de la Sanremo. Astfel, interpreții cântau piesele unor compozitori, acestea fiind prezente în concurs cu câte două interpretări.  Acest lucru a durat timp de trei ediții (1963-1965).

În 1976, Festivalul de la Mamaia a fost întrerupt şi s-a reluat abia în 1983, cu două secţiuni, Creaţie şi Interpretare. Din 1991, s-a introdus şi secţiunea Şlagăre. Din 2006, Festivalul a revenit la două secţiuni, iar din 2011 a fost introdusă şi secţiunea rock Teo Peter.

Din 2012, niciun spectacol nu s-a mai ținut aici. Nimeni, de atunci, nu s-a mai interesat de soarta acestei construcții amplasate la câțiva metri de plajă.

Festivalul, în dosarele DNA

Festivalul Mamaia a apărut chiar și în rechizitoriul procurorilor DNA, în dosarul în care Nicușor Constantinescu (fost președinte al CJ Constanța) a fost condamnat definitiv la opt ani de închisoare, alături de Cristian Zgabercea (trei ani de închisoare cu suspendare).

Procurorii arătau că inculpații au constituit, în 2012, un grup infracțional pentru comiterea mai multor infracțiuni îndreptate împotriva patrimoniului județului Constanța.

„Cristian Zgabercea a disimulat realitatea prin ascunderea sursei impozabile sau taxabile, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor pentru veniturile plătite din fonduri publice pe baza unor contracte, întocmite fictiv cu ocazia organizării a două festivaluri de muzică”, se arată în rechizitoriu.