VIDEO Curajul teribil al femeii ce a smuls din ghearele naziştilor peste 2.500 de copii evrei. „Mă enervează când oamenii mă numesc eroină“

Irena Sendler este un nume care a schimbat vieţile a peste 2.500 de copii evrei, pe care i-a scăpat de la moarte din ghetoul nazist din Varşovia. Curajoasa poloneză a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace în 2006, dar nu l-a primit. Viaţa sa a devenit subiect de carte, de reprezentaţii de teatru şi de film. Irena spunea tuturor că nu-i place să fie numită eroină. Altcineva merita acest titlu, considera ea.

„Nu-mi place, mă enervează când oamenii mă numesc eroină. Nu sunt“, mărturisea Irena Sendler, în ultimele sale luni de viaţă, regizorului Andrzej Wolf.

Acesta a făcut, în baza mărturiilor curajoasei poloneze, un film a cărei premieră a fost pe 27 ianuarie 2015 la consiliul Europei de la Strasbourg.

„Dacă n-ai fost în ghetou, dacă n-ai văzut ghetoul şi felul în care trăiau oamenii acolo, atunci n-ai nicio idee despre ce a fost. Iadul în forma sa cea mai pură“, îi povestea Irena Sendler regizorului.

Peisajul descris de ea e terifiant: străzi pline de cadavre, presărate cu corpuri ale copiilor mici morţi şi a căror chipuri erau acoperite de ziare vechi şi prăfuite.

Tatăl care trata pacienţii respinşi de alţi medici

Irena Sendler s-a născut pe 15 februarie 1910 în Otwock, un oraş la câteva mile de Varşovia. Tatăl său era medic şi trata evrei, pe care ceilalţi medici refuzau să-i consulte. În timpul tratamentelor administrate, tatăl Irenei s-a îmbolnăvit de tifos şi a murit. Irena s-a făcut asistentă socială şi în perioada celui de-Al II-lea Război Mondial era administratorul Departamentului de Protecţie Socială a oraşului Varşovia, scrie auschwitz.dk. Acest Departament avea în subordinea cantinele oraşului unde, datorită Irenei, evreii - înregistraţi sub nume false - primeau medicamente, haine şi bani.

În 1942, peste 440.000 de evrei au fost duşi într-o zonă de 16 blocuri care ulterior a devenit Ghetoul din Varşovia. Potrivit auschwitz.dk, Irena era foarte îngrozită de ce se întâmplă şi s-a alăturat unei mişcări de rezistenţă a evreilor numită Zegota.

„Am chemat cinci colegi (n. r. de la locul ei de muncă) şi le-am zis: Declarăm război lui Hitler“, mărturisea femeia regizorului Andrzej Wolf.

Irena Sendler a făcut rost de un permis de trecere de la Departamentul de Control al Epidemiei din Varşovia şi astfel a putut intra zilnic în ghetou. Imaginile pe care le-a zărit acolo au fost copleşitoare, copii înfometaţi, cadavre, ea fiind şi mamă. Cu ajutorul unor colegi de la muncă a făcut rost de acte false, noi identităţi, pentru peste 2.500 de copii evrei pe care a reuşit să-i scoată din ghetou. Pe copii i-a scos cu o ambulanţă, i-a ascuns în pachete, cutii, valize, trusă de scule.

Potrivit sursei citate, despărţitea mamelor de copii a fost cumplită. Evreicele o întrebau pe Irena dacă le poate garantă viaţa copiilor.

„În visele mele, (...) aud încă plânsetele când părăsesc părinţii lor“, mărturisea Irena Sendler, citată de auschwitz.dk. I-a dus în familii poloneze care nu aveau urmaşi, în orfelinate ale bisericii catolice sau în case de adopţie.

Irena Sendler în 1944 FOTO wikipedia.org

Amintirea acelor momente a urmărit-o toată viaţa. „Încă văd cu ochii minţii expresia de pe chipurile mamelor care şi-au încredinţat copiii“, îi spunea poloneza regizorului Wolf.

În 1943 a fost prinsă, torturată şi condamnată la închisoare. Mişcarea de rezistenţă a evreilor din Varşovia au mituit paznici ce o duceau la execuţie şi astfel Irena a scăpat.

După război a scos, din pământ, borcanele din curtea unui vecin unde îngropase hârtii cu numele tuturor copiilor salvaţi. Intenţiona ca după ce se totul se termină să reunească familiile. Mulţi adulţi muriseră. Copiii pe care i-a salvat o cunoaşteau sub numele de Jolanta. 

Pentru curajul său, Irena Sendler a primit mai multe distincţii: Crucea Comandorului, acordată în 1965 de Israel; Ordinul Vulturului Alb în 2003, acordat de Polonia; nominalizare la Premiul Nobel pentru Pace în 2006 (pe care nu l-a primit); Premiu Umanitar Audrey Hepburn din partea UNICEF în 2009. 

După ce poza ei a apărut în ziare, un bărbat, pictor de meserie, a sunat-o. „«Îmi amintesc faţa ta», a spus el. «Tu ai fost cel care m-ai scos din ghetou». «Am avut multe astfel de apeluri!»“, povestea poloneza, citată de auschwitz.dk.

Irena Sendler spunea că evreicele care i-au încredinţat copiii să-i salveze de la o moarte sigură în ghetou sunt adevăratele eroine ale poveştii, nu ea. 

Mărturiile Irenei Sendler  credit: Youtube PISF

Trailerul filmului făcut de Andrzej Wolf  credit: Youtube Andrzej Wolf

Mai puteţi citi:

VIDEO De ce femeile aleg să tacă după o agresiune sexuală. Concluzia cutremurătoare a unui studiu

Ca sociolog şi psiholog, Inés Hercovich a studiat ani buni discriminarea femeilor şi agresiunea sexuală. A căutat explicaţii pentru faptul că jumătate dintre femeile abuzate refuză să vorbească despre viol. Într-o prelegere TED din America de Sud, în septembrie 2015, ea prezenta concluziile unui studiu de-al său.