Povestea primului om născut din trei părinţi. O studentă a fost vindecată genetic de o boală fatală
0Noi, oamenii, am încetat să evoluăm? La această întrebare caută răspunsuri, în studiile sale, futuristul Juan Enriquez. Într-o conferinţă TED Talks din noiembrie 2015, în SUA, a explicat cum ne putem programa viaţa şi cum printr-un singur cuvânt putem schimba soarta celor din jur. Specialistul a fondat Proiectul de Ştiinţele Vieţii la Şcoala de Afaceri a Universităţii Harvard.
Juan Enriquez a scris o carte numită „Homo Evolutis“ în care caută răspunsuri la întrebarea: noi, oamenii, mai avem de evoluat? Studiile sale se află la graniţa a trei domenii diferite - ştiinţe, afaceri şi societate. Idei din acestea le-a expus, în noiembrie 2015, la una din conferinţele TED Talks, din SUA.
Milioane de ani până la apariţia omului, selecţia naturală şi mutaţiile întâmplătoare au decis cine trăieşte şi cine nu pe Pământ. Apoi au apărut oamenii, iar după ei, în timp, hibrizi vegetali, noi rase de animale şi diverse experimente care au schimbat lucrurile.
„Codul Vieţii/Life Code (n. r. în sensul de ADN) e singura supraputere pe care oamenii o au“, spune specialistul. În opinia sa, ADN-ul e o modalitate puternică prin care se pot schimba vieţile oamenilor prin eradicare de boli şi crearea de noi alimente. Nu exclude efectele negative dacă această tehnologie nu e folosită cu grijă.
„Unele tratamente îţi schimbă grupa sanguină sau pun celule de bărbat în corp de femeie. Sau invers. Asta sună oribil până când realizezi că, de fapt, înlocuieşti măduva spinării în timpul tratamentului de cancer. Luând măduva spinării a celuilalt, pot face schimbări fundamentale, pot salva vieţi omeneşti“, spune Juan Enriquez.
Acesta a vorbit şi despre primul om, născut acum 20 de ani, din trei părinţi. Este vorba de o studentă căreia i s-a pus al treilea ADN ca să salveze de o boală genetică fatală. Reuşita de atunci i-a făcut pe oamenii de ştiinţă să se îndoiască, să-şi pună înterbări şi să facă şi mai multe cercetări.
„Sunt riscuri dacă foloseşti acea tehnologie, dar sunt riscuri şi dacă nu o foloseşti“, este de părere Enriquez. De aceea, în materie de astfel de genetică consideră că respectarea a 5 principii ar fi mai mult decât de bun-simţ: responsabilitatea oamenilor, recunoaşterea diversităţii, respectarea alegerilor făcute de ceilalţi, neimplicarea, autoeducarea.
„Diversitatea nu e un lucru rău. Momentan este mai multă diversitate genetică într-un grup de 55 de cimpanzei decât în 7 miliarde de oameni“, afirmă acesta.
Mai puteţi citi:
„Sunt aproximativ 86 miliarde de neuroni în creierul nostru, distribuiţi neuniform. Felul cum sunt distribuiţi contribuie la funcţia lor de bază. Putem începe să cartografiem funcţiile creierului, putem începe să le legăm de celulele individuale“, explică omul de ştiinţă Allen Jones, CEO la Institutul Allen pentru Ştiinţa Creierului. Acesta coordona, în iulie 2011, când a vorbit la o conferinţă TEDx în SUA, un proiect despre cartografierea creierului uman, de creare a unui atlas al creierului uman.
Directorul studiului Harvard al Dezvoltării Adulţilor, psihiatrul şi profesorul Robert Waldinger, a vorbit la o conferinţă TEDx din noiembrie 2015, în SUA, despre ce ne menţine fericiţi şi sănătoşi pe măsură ce îmbătrânim. Banii şi faima, veţi spune, însă studiul american, desfăşurat pe aproape opt decenii şi care implică 724 de bărbaţi, arată cu totul altceva.