FOTO Români pe cer. Corpuri cosmice cu nume româneşti

Eminescu, Brâncuşi, Spiru Haret, Elena Văcărescu, dar şi un renumit profesor de astronomie care a predat la Cluj, Constantin Pârvulescu, se regăsesc printre denumirile corpurilor cereşti, conform unui articol publicat de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu".

„Fiecare popor se mândreşte cu oamenii săi de pe cer. Este rândul nostru!", spun reprezentanţii Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu", care au făcut o trecere în revistă a corpurilor cereşti care au primit denumiri româneşti - nume de munţi, râuri, dar şi de personalităţi marcante din diverse domenii: ştiinţă, artă etc.

În anul 2008, un crater cu un diametru de 125 de kilometri de pe planeta Mercur a primit numele după cel mai mare poet al neamului, Mihai Eminescu. „Este un crater interesant, pentru că pare că s-a format mai recent decât restul craterelor de pe Mercur. Lanţuri de cratere mai mici se întâlnesc în jurul craterului Eminescu. Acestea au fost formate de fragmentele ce s-au desprins de asteroidul care a format craterul Eminescu", afirmă specialiştii de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu". În centrul craterului se observă un lanţ muntos circular, munţii având o culoare diferită de cea a materialului din crater.

Soprana Hariclea Darclee, pe Venus

Celebra soprană dă numele unei formaţiuni vulcanice de pe Venus. Tot pe această planetă se află şi Craterul Văcărescu, denumit după renumita scriitoare de origine română Elena Văcărescu.

În plus, alte câteva cratere de pe Venus au primit nume româneşti: Irinuca, Natalia, Ştefania, Veta, Zina, Esterica.

Spiru Haret, pe Lună

Singurul crater cu nume românesc de pe Lună se numeşte Haret, după matematicianul-astronom Spiru Haret. Şi Munţii Carpaţi au ajuns să aibă un „tiz" pe Lună: unul dintre lanţurile muntoase de pe Lună au primit denumirea Montes Carpatus.

Pe Marte, există o vale care a fost denumită după numele antic al râului Jiu: Rhabon. Pe lângă Valea Rhabon, mai există şi craterele Iazu şi Batoş.

Asteroizi cu nume de români

Primul asteroid care a primit un nume românesc a fost cel cu numărul 2331. „Acesta poartă numele lui Constantin Pârvulescu, care a fost profesor de astronomie la Cluj şi la Timişoara: 2331 Parvulesco. A fost descoperit în 1936 de către astronomul Delporte, în Belgia. Are un diametru situat între 11 şi 24 de kilometri. Face o rotaţie în jurul Soarelui o dată la 3,78 ani. Se poate apropia de Terra la 140.000.000 de kilometri", afirmă astronomii de la Observatorul „Amiral Vasile Urseanu".

Asteroidul cu numărul 4268 a fost denumit după un alt astronom de origine română, născut în Republica Moldova, Eugen Grebenikov. Asteroidul a fost descoperit în anul 1972, în Rusia.

Nu doar oamenii de ştiinţă dau nume asteroizilor. Artistul român care a ajuns pe cer este marele sculptor Constantin Brâncuşi, care a dat numele asteroidului cu numărul 6429.

Un alt asteroid poartă numele Transylvania, iar altul, al oraşului Piatra Neamţ. Nici George Enescu nu a fost omis, celebrul compozitor dând denumirea asteroidului 9493.