De ce are nevoie Europa de imigranţi. Infuzia de „sânge tânăr”, obligatorie pentru viitorul bătrânului continent: „Nu e un fenomen nociv, trebuie doar înţeles”
0Miile de refugiaţi arabi care au luat calea Europei sunt „leacul” de întinerire a populaţiei de pe bătrânul continent. Concluzia îi aparţine istoricului clujean Ioan Bolovan, şeful Comisiei internaţionale de Demografie Istorică. Pe de altă parte, România, care suferă de „boala” a îmbătrânirii populaţiei ca şi alte state europene, pare a nu fi nici în viitorul apropiat ţinta imigranţilor, din cauza sărăciei şi a politicilor sociale proaste.
Valurile de emigranţi care au venit în Europa în speranţa unui trai mai bun sunt o soluţie de revigorare a populaţiei îmbătrânite din Europa, şi, sub nicio formă, nu trebuie privite drept o povară sau un fapt nociv. Aceasta este concluzia istoricului clujean Ioan Bolovan (foto mai jos, credit foto: Facebook, Napomun), totodată preşedintele Comisiei Internaţionale de Demografie Istorică, autorul a numeroase studii de demografie.
Acesta mai spune că procesul migraţiei nu este ceva inventat azi, că, de-a lungul timpului, oamenii mereu au migrat, şi că acest fenomen ar trebui să decurgă normal, fără tensiuni între etnii şi popoare, dar şi fără bariere, fie ele de natură fizică prin gardurile care au apărut la hotarele unor ţări, fie mentale - graniţele pe care le avem în minte.
”Europa are nevoie de o infuzie de imigranţi, tineri de regulă, calificaţi pe piaţa forţei de muncă, dar ar fi bine ca această infuzie să se desfăşoare lin, constant şi fără escaladarea tensiunilor interetnice şi, din păcate, a gardurilor”, spune istoricul român pentru ”Adevărul”.
2050: o treime dintre europeni, născuţi pe alte continente
Multe ţări de pe continentul european se confruntă cu fenomentul îmbătrânirii populaţiei şi că acesta atrage după sine numeroase consecinţe demografice şi socio-economice. ”Nu doar populaţia ţării noastre parcurge acest fenomen al îmbătrânirii populaţiei, ci şi restul ţărilor europene în grade de intensitate diferite. Poate doar Irlanda să stea mai bine din acest punct de vedere. Majoritatea statelor de pe continent, în special cele din Scandinavia, Occident şi lumea mediteraneană îşi ajustează piramida vârstelor ca să estompeze procesul de îmbătrânire cu imigranţi - este ştiut faptul că media de vârstă a imigranţilor care ajung în aceste ţări este una mai scăzută - , dar şi cu politici stimulative în domeniul familiei”, explică istoricul.
În opinia sa, emigranţii nu trebuie priviţi drept o ameninţare sau un element toxic pentru Europa, ci oamenii bătrânului continent trebuie să dea dovadă de toleranţă şi să înţeleagă motivele care i-au făcut pe aceşti oameni să-şi ia lumea în cap şi să caute binele în altă parte decât patriile lor, unde s-a ales praful de agoniseala lor.
”Prin urmare nu trebuie să privim ca fiind ceva nociv acest fenomen migratoriu, trebuie doar să-i înţelegem de fiecare dată cauzele, să fim pregătiţi mental ca indivizi, şi material-logistic ca state-autorităţi pentru a putea gestiona masele ce se pun în mişcare”, spune Ioan Bolovan.
În urmă cu puţin timp, un apreciat demograf italian Eugenio Sonnino (1938-2012) ajunsese la concluzia - în baza cercetărilor sale - că, în 2050, o treime dintre locuitorii Europei vor fi născuţi în afara continentului.
Însă, ce trebuie reţinut, subliniază istoricul român, e că ”imigraţia rămâne una din pârghiile semnificative de atenuare a îmbătrânirii demografice”.
Ţările ocolite de refugiaţi în următorii 20 de ani
Emigranţii evită România şi ţările din estul continentului din pricina nivelul de trai, însă le vor evita şi în următorii 20 de ani, zice Bolovan. Iar acest lucru, mai spune el, ar trebui să-i dea de gândit României şi celorlalte state răsăritene să elaboreze politici familiale bine gândite pentru a spori natalitatea.
”România, ca şi alte ţări din Răsărit sau Europa de Sud-Est, rămâne în afara destinaţiei de imigrare, cel puţin în următoarele două decenii până când discrepanţele economice faţă de democraţiile dezvoltate vor fi micşorate”, afirmă istoricul.
Ce are de făcut România? Conducătorii ei, continuă preşedinţele Comisiei Internaţionale de Demografie Istorică, trebuie să gândească legi şi politici înţelepte care să sporească natalitatea, şi astanu doar prin banala mărire a alocaţiei pentru copii.
”Suntem aproape singura ţară europeană unde ajutorul statului pentru familiile cu copii se traduce într-o alocaţie lunară. Trebuie mărite sumele investite de stat pentru copii, dar într-un mod inteligent: prin reducerea impozitelor părinţilor salariaţi, prin acordarea de reduceri la taxele de educaţie, prin subvenţionarea dobânzilor la ratele pentru locuinţe în cazul tinerilor căsătoriţi şi cu cel puţin 1-2 copii, prin alocarea de vouchere nominale pentru achiziţia de obiecte, rechizite etc., prin susţinerea parţială a concediilor de odihnă pentru familiile cu copii mulţi. Este contraproductivă alocaţia existentă în prezent”, consideră Bolovan.
Lecţiile nebănuite ale predării istoriei
Un alt aspect pe care istoricul doreşte să-l sublinieze este rolul colosal al educaţiei, dar al educaţiei interculturale care nu construieşte garduri şi care se bazează pe cunoaşterea trecutului omenirii.
”Educaţia interculturală devine foarte acută în noua paradigmă europeană şi mondială în care trăim. Sper ca decidenţii să înţeleagă rostul disciplinei Istorie în formarea tinerilor, iar istoria să nu mai fie privită ca o Cenuşăreasă în planurile de învăţământ, în ceea ce priveşte statutul ei în lumea de azi”, subliniază profesorul.
Mai puteţi citi:
VIDEO Reportaj din Serbia. În genunchi în faţa gardului Ungariei, migranţii au scandat: „Deschideţi, deschideţi! Germania, Germania!”
REPORTAJ VIDEO În căutarea vieţii. Calvarul refugiaţilor, la poarta UE: „Mulţumim Germaniei, voi face totul să nu o dezamăgesc!”