Cum crezi că te văd ceilalţi: prost sau deştept? Testul care-ţi spune cum stai şi „pastile psihologice” pentru prostie şi inteligenţă - explicaţiile specialiştilor

”Orice prost poate să ştie. Scopul este să înţelegi” (A. Einstein), ”Proştii sunt înzestraţi cu o sculă care ţine loc de inteligenţă: şiretenia!”(P. Ţuţea), ”Prostia are talentul de a fi insistentă” (A. Camus). Acestea sunt câteva dintre zicerile celebre despre prostie şi inteligenţă, consemnate de citate.ro şi inteleptciune.ro. Psihologii spun că natura ne-a pus, în mai multe ”coşuri”, bagajul necesar adaptării vieţii în societate.

Inteligenţa cognitivă, morala şi inteligenţa emoţională sunt formele în care natura (sau Dumnezeu, depinde din ce unghi doreşti să priveşti lucrurile) a dăruit fiecăruia potenţialul de adaptare a vieţii în societate.
Psihologul clujean Daniel David spune că inteligenţa cognitivă ne ajută să ne adaptăm şi mai mult, să avem succes şi să evoluăm (asta dacă nu o avem la un nivel foarte crescut), morala atrage suport din partea comunităţii şi ajută la integrare, la fel ca şi inteligenţa emoţională.

”Unii le au pe toate trei şi astfel vorbim de personalităţi remarcabile. Alţii le au parţial şi în diverse combinaţii. Astfel reuşesc să se adapteze eficient la viaţă. În plus, inteligenţa cognitivă, morala, inteligenţa emoţională nu este niciuna în formatul "totul sau nimic", ci în diverse gradaţii, făcând astfel combinaţiile dintre ele foarte complexe. Însă, rămâne cert faptul că reuşita în viaţă este prezisă cel mai bine de un nivel crescut al inteligenţei cognitive. Dacă aceasta este dublată şi de autodisciplină, succesul şi adaptarea pot să fie şi mai bune”, afirmă, pentru ”Adevărul”, Daniel David.

În cartea sa ”Dezvoltare personală şi socială. Eseuri şi convorbiri despre viaţă cu psihologul Daniel David”, acesta scrie că, ”la nivelul simţului comun, prostia este adesea privită cu îngăduinţă, este asociată cu o pace sufletească şi corelată cu alte însuşiri superioare cum ar fi bunătatea, altruismul, calmul etc”. Această atitudine, explică în continuare psihologul, ”este de înţeles deoarece simţul comun este interesat să genereze mai ales morală adecvată, nu cunoaştere, iar în morală trebuie să ne găsim toţi, indiferent cât suntem de inteligenţi sau de proşti”.

În societăţile dezvoltate, mai spune David, interesul nu ţine doar de morală, ci şi de o cunoaştere avansată. ”Odată cu preţuirea inteligenţei apare pericolul deprecierii prostiei. Prostia, însă, prin forţa numărului şi a tupeului, se reinventează mereu”, scrie David. El vorbeşt , citând un alt specialist (Pavelcu), şi de apariţia unor categorii noi precum: ”prostul cu pretenţii” (numit adesea ”prostul cu diplomă”), ”Prostul deştept/expert„, ”prostul erudit”.

”Fiecare trebuie încurajat să facă ceea ce poate face, fără să i se dea iluzii dincolo de zona proximei lui dezvoltări”, susţine psihologul.

”Noi suntem oameni, unii mai aproape de sapiens, alţii mai aproape de stupidus. Este adevărat că şi cei inteligenţi se pot comporta uneori prosteşte, dar le trece repede. Cei proşti (ca trăsătură) au un comportament inteligent doar din greşeală, greşeală care se repetă rar. (...) Acei a căror prostie derivă dintr-o boală şi/sau au totuşi o înţelegere minimală a condiţiei lor trebuie susţinuţi şi protejaţi pentru o calitate a vieţii cât mai bună. Cei erudiţi şi cu diplome trebuie să fie înfruntaţi, astfel încât impactul lor asupra mersului societăţii să fie minimal. Acest lucru se poate face doar într-o societate în care funcţionează meritocraţia. Lasă-l pe prost să fie fericit, dar nu îl aduce în poziţii de putere în societate. (...) Aşadar dacă eşti mai aproape de sapiens, asumă-ţi un cod moral şi un rol activ în societate şi nu uita că inamicul progresului şi, în final, al fericirii tale şi a altora asemeni ţie este prostul (mai ales prostia ca trăsătură)”, mai scrie Daniel David în cartea sa

Testul care-ţi spune cum stai

Dacă vreţi să-ţi calculezi IQ-ul şi să vezi cât cum stai cu inteligenţa există o sumedenie de teste psihologice la cabinetele de specialitate.

”Spre exemplu, există o corelaţie ridicată între inteligenţa aceloraşi persoane la vârsta de 7 sau 11 ani şi la cea de 70+ . Există mai multe forme de inteligenţă, care variază diferit în funcţie de vârstă. În general, există o creştere a scorurilor inteligenţei fluide (cea care este mai aproape de „potenţialul intelectual”), cristalizate (cea care este mai aproape de "factorii învăţaţi", precum cunoştinţe) şi generale (combinaţia celor două) până la 20-24 de ani, după care urmează un platou până la 34/35 de ani. După 34/35 de ani scorul la inteligenţa fluidă scade rapid, iar cel inteligenţei cristalizate scade mai lent, inteligenţa generală având astfel tot un patern descendent”, explică psihologul clujean.

Potrivit acestuia, cercetările arată că oamenii inteligenţi tind să formeze cupluri împreună, în acest context ”inteligenţa contând mai mult decât trăsăturile de personalitate şi chiar anumite trăsături fizice, de înălţime şi greutate”.

Pastile-soluţii

În cartea citată, Daniel David oferă sfaturi comportamentale pentru prostie şi inteligenţă sub forma unor ”pastile psihologice”.

Pentru cei ”mai înspre” inteligent (sapiens):

• evită cele opt ispite (impulsivitate, neglijenţă, amânare, ambivalenţă, automatism, excese, experienţă, tentaţii) ca să nu ai puseuri de prostie
• dacă îţi pasă de societate şi de oameni luptă împotriva prostiei (inteligentul erou)
• dacă nu îţi pasă de societate şi vrei doar să ai o viaţă personală liniştită, evită să arăţi inteligenţă în faţa prostului (dar vei fi un inteligent laş)

Pentru cei  ”mai înspre” prost (stupidus):

• acceptă acest lucru
• aminteşte-ţi mereu acest lucru, dar şi că fericirea nu depinde de inteligenţă
• lucrează pentru a fi fericit, nu pentru a fi performant
• respectă-i pe cei inteligenţi şi fă-ţi-i prieteni
• fixează-ţi scopuri realiste care pot fi atinse cu mijloacele pe care le ai
• acumulează cunoştinţe pentru a fi măcar un prost deştept/expert”.

Mai puteţi citi:

Farfuria inteligentă care numără caloriile şi te ajută să respecţi un regim alimentar sănătos