Cluj: Preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor spală vase cot la cot cu angajaţii
0Augustin Feneşan, preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor are o afacere de succes în turism, în care se implică total, de la munca de jos până la coordonare.
Augustin Feneşan a călătorit prin toată Europa, după ce a fost şeful Biroului de Turism pentru Tineret. Acum conduce Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor din Cluj şi propria afacere legată tot de turism. A început de jos, cu o calificare de mecanic de locomotive şi experienţă la firma clujeană de material rulant 16 Februarie. După ce şi-a continuat studiile a ajuns la agenţia de turism a organizaţiilor de tineret.
Imediat după Revoluţie a înfiinţat o firmă de transport de turişti. Timp de zece ani a bătut cu ea toată Europa. Apoi a înfiinţat o linie de morărit şi panificaţie ultramodernă în Apahida. Pe o parte intra bascula cu grâu, iar din instalaţie ieşea pâinea. Era o linie de pionierat la noi.
Pensiune în pădure
În urmă cu câţiva ani a înfiinţat Milenium, o pensiune la ieşirea din Cluj. Deşi majoritatea hotelierilor s-au plâns de scăderea cifrei de afaceri, Feneşan susţine că a reuşit să evite scăderea numărului de clienţi. „Benefieciem de spaţiu mare în natură, unul din puţinele apropiate de oraş, unde se pot organiza petreceri pentru firmele mari, după dispariţia marilor suprafeţe disponibile din zona verde, de la Sfântu Ion”, a spus Feneşan. Nu se dă în lături de la muncă. El se implică total în activitatea pensiunii, o conduce dar şi spală vase, înlocuieşte becuri, repară instalaţiile sanitare.
Şef la patroni
A obţinut al doilea mandat de conducere a Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor. Se împarte între conducerea propriei afaceri şi administrarea asociaţiei. La asociaţie are ocazia să privească global asupra pieţei locale şi naţionale a afacerilor.
„Plaja afacerilor la noi este foarte largă. Practic nu există oportunitate care să nu fie valorificată”, susţine Feneşan. Urmăreşte şi obţinerea patrimoniului interbelic al Asociaţiei, din care fac parte mai multe clădiri importante din centrul oraşului. Printre cele mai spectaculoase retrocedări este vorba de clădirea Casei Municipale de Cultură (fosta cramă a patronilor) şi a unui imobil din patrimoniul SRI. „Vom face în aceste imobile incubatoare de afaceri”, spune Feneşan.
Născut: 6 octombrie 1956, Ploscoş- Cluj
Studii: Facultatea de Ştiinţe Economice Cluj
Experienţă: manager firmă turism
Pasiuni: Fotbal, a jucat în satul natal cu Ioan Ovidiu Sabău
ÎI place
Îi place mentalitatea oamenilor de faceri clujeni, care îşi plătesc taxele şi impozitele la zi. Să lucreze cot la cot cu angajaţii
Nu îi place
Atitudinea autorităţilor faţă de oamenii de afaceri
Ce tendinţe sunt pe piaţa afacerilor la Cluj?
După ce s-a lucrat pe mai multe planuri şi domenii, se încearcă o profesionalizare pentru dezvoltarea unui singr brand. Apar firme ale unor tineri cu cunoştinţe de pe internet şi din străinătate, care aduc o nouă atitudine faţă de muncă şi productivitate.
Câte firme au dispărut în perioada crizei din Asociaţia Patronilor Meseriaşilor?
Numărul firmelor care dispar s-a dublat aproape, către o cincime din membrii Asociaţiei, dar a crescut şi numărul celor nou apărute.
S-a terminat criza pentru mediul de afaceri?
Ne aflăm într-o perioadă de reviriment, dar fără susţinere internă, din cauza scăderii consumului, am putea intra într-o nouă criză în cursul anului viitor.
Ce aţi cerut autorităţilor?
Să lucreze transparent şi eficient. Nu ne opunem taxelor, dar dorim să ştim ce se face cu banii noştri. Nu avem acces la credite, pentru că se duc către stat. Aparatul birocratic este supradimensionat.