Cel mai bine păstrat secret turistic al Clujului: Ţara Călatei, zonă necunoscută pentru români, însă foarte vizitată de maghiari

În  Cluj, dacă întrebi despre Ţara Călatei un român, acesta îţi va spune că nu a auzit niciodată de ea, însă zona este extrem de cunoscută pentru maghiari. Informaţii turistice găseşti doar în maghiară, engleză, germană sau franceză.

„Ţara Călatei este cea mai necunoscută regiune etnografică celebră din România. Necunoscută pentru români, celebră pentru maghiari. Kalotaszeg, cum o numesc maghiarii, se întinde între Cluj şi Huedin şi este vizitată aproape exclusiv de turişti din Ungaria”, se arată pe siteul de turism cluj.travel. 

Zonă necunoscută

„În Cluj, dacă întrebi despre Ţara Călatei un român, acesta va da din umeri, deoarece nu a auzit niciodată de ea. Dacă încerci să găseşti vreun pliant, o hartă, sau orice alt fel de material de prezentare despre Ţara Călatei, în limba română, nu ai nicio şansă – există doar în maghiară şi limbi de circulaţie internaţională. Vina pentru această carenţă este atât a editorilor de români cât şi a celor maghiari: primii sunt dezinteresaţi de ce nu e românesc, ceilalţi sunt dezinteresaţi să se adreseze unei majorităţi pe care nu o interesează specificul local maghiar. În acest context, cel mai bun mijloc de „explorare” a Ţării Călatei pe care îl găseşti în librăriile clujene este o hartă turistică a regiunii, cu un rezumat în engleză, germană sau franceză”, arată sursa amintită.  

Traseul recomandat

Traseul propus de cluj.travel este Mănăstireni-Văleni-Sâncraiu-Huedin-Jebuc-Sfăraş-Stana. „În primele patru locuri sunt de vizitat bisericile reformate fortificate, în Jebuc şi Sfăraş, două foste conace, transformate în aşezăminte sociale, iar în Stana intenţionam să ajungem până la Varjúvár – castelul arhitectului Kós Károly”, se arată pe site.

Biserica „deşelată“ din Huedin

„Biserica reformată din Huedin este un adevărat „cap de serie” pentru bisericile reformate din Ţara Călatei. Masivă şi majestuoasă, domină centrul oraşului. Primul edificiu a fost ridicat înaintea invaziei mongole din 1241, în jurul acestuia dezvoltându-se târgul Huedinului, capitala neoficială a Ţării Călatei. Biserica romanică, refăcută după invazie, a fost prelungită mai întâi cu un turn, spre vest, iar apoi cu un cor gotic, spre est, supraînălţat faţă de nava iniţială. De la aceste două adăugiri rezultă un aspect „deşelat” al monumentului”, se mai arată pe siteul amintit. Citeşte restul reportajului pe cluj.travel.  

.