Minunile Sfântului Pantelimon, doctorul fără arginţi. De ce se mănâncă porumb pe 27 iulie
0Sfântul sărbătorit de Biserica Ortodoxă în fiecare an la 27 iulie şi-a câştigat renumele de „doctorul fără de arginţi“ după ce a făcut minuni, vindecând pe gratis numeroşi bolnavi.
Credincioşii ortodocşi îl sărbătoresc pe data de 27 iulie pe Sfântul Pantelimon, unul dintre mucenicii la care românii se roagă atunci când sunt în suferinţă. „Este unul dintre sfinţii vechi ai ortodoxiei care, datorită tămăduirilor pe care le-a înfăptuit şi pentru care nu cerea nicio răsplată, a fost numit «doctorul fără arginţi». Nu întâmplător este cinstit de medici şi de oamenii aflaţi în suferinţă“, explică părintele Paul Tudorache, preot la parohia „Sf. Cuvioasă Parascheva“ din Călăraşi. Pe 27 iulie, în biserici au loc slujbe, iar faptul că Sf. Pantelimon are cruce neagră în calendar înseamnă că are parte de cântări importante în această zi.
Cum te fereşti de necazuri
În credinţa populară, în această zi există obiceiul de a nu face nimic în gospodărie, pentru a nu avea necazuri. Cine lucrează în această zi va fi urmărit de necazuri, mai spune tradiţia. În trecut, despre cei care munceau pe 27 iulie se zicea că erau condamnaţi să se îmbolnăvească de ciumă, să aibă parte de ceasuri negre şi pagubă în viaţa de familie.
În această zi se spune să cerbul iese din apă şi aceasta începe să se răcească, iar frunza teiului se întoarce pe dos, semn că vara se duce. Tot în această zi se spune că se mănâncă porumb şi dovlecei, pentru ca oamenii să fie viguroşi în timpul iernii. De Sfântul Pantelimon se împart multe fructe, pentru ca poamele să nu fie viermănoase anul următor. Fratele mai mic al Sfântului Ilie, Sfântul Pantelimon, cunoscut şi ca Sfântul Ilie cel mic (sau cel şchiop), sau Pintilie Călătorul, încearcă să-l facă pe acesta să fie mai îndurător cu credincioşii care cad în păcat. Sfântul Pantelimon se serbează pentru a linişti trăsnetele, arsurile şi căderile de grindină.
Şi-a împărţit averea sărăcilor
Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor şi tămăduitor al bolnavilor. Se spune că făcea minuni în rândul bolnavilor şi că, de asemenea, şi-a împărţit toată averea săracilor. Conform scrierilor teologice, Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon a trăit în vremea împăratului Maximian Galeriu şi era originar din cetatea Nicomidiei. El a văzut lumina zilei în anul 284, dintr-un tată păgân, senator la curtea împăratului, şi o mamă creştină. Primul său nume a fost „Pantoleon“, adica „cel în toate puternic ca un leu“.
A terminat şcoala de medicină
Atras de învăţătura creştină, ca urmare a influenţei dragostei mamei sale, acesta va înceta a mai cerceta căile la moartea acesteia. A terminat cu succes Şcoala de medicină la Nicomidia. Apoi a fost remarcat de împărat, care l-a şi ales drept medic al său. Începuse să fie tot mai iubit şi căutat de oameni, motiv pentru care a atras invidia altor medici, care l-au denunţat la împărat după e Pantoleon a îngrijit un creştin chinuit din ordinele împăratului. Atunci, acesta porunceşte ca tămăduitorul să fie supus unor chinuri groaznice, după care decide să-i fie tăiat capul. Se spune în tradiţia creştină că, în momentul decapitării sfântului, din rana lui nu a curs sânge, ci lapte. Sute de lăcaşuri de cult din Patriarhia Română îşi sărbătoresc hramul în ziua Sfântului Pantelimon.
Vă recomandăm şi: