Mica Unire. Momentul istoric de la 24 ianuarie 1859, evocat şi în Bărăgan: dezbateri şi expoziţii de carte
0Manifestările dedicate zilei de 24 ianuarie au debutat, joi la Călăraşi, cu o serie de dezbateri privind importanţa Unirii Principatelor Române.
Celebrarea celor 157 de ani de la marele eveniment, organizată de autorităţile locale, va reuni, timp de mai multe zile, momente artistice susţinute de elevi, expoziţii de carte, dar şi un simpozion la care vor participa profesori de istorie.
La dezbaterile privind importanta zilei de 24 ianuarie pentru poporul roman vor participa profesori şi elevi de la liceele călăraşene. Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa organizează sesiunea de comunicări "157 de ani de la Unirea Principatelor Române", în cadrul căruia se vor prezenta lucrări pentru comemorarea marelui eveniment de la 1859.
Pe 25 ianuarie, la biblioteca judeţeană, sala de lectură au loc o evocare istorico-literară şi o expoziţie de carte: "157 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească".
Reformele începute sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza
Din ziua Unirii Moldovei cu Ţara Românească, Mica Unire, fără de care nici Marea Unire din 1918 nu s-ar fi realizat, statul român a intrat în perioada sa modernă, prin reformele începute sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, şi a făcut primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român.
Generaţia de intelectuali patrioţi care a realizat Unirea din 1859 a avut meritul de a fi putut impune un spirit deschis către ideile de unitate, libertate şi fraternitate născute de Revoluţia franceză de la 1789, pentru care mulţi dintre ei luptaseră pe baricadele revoluţiilor de la 1848 din Europa.
Marii unionişti Mihail Kogălniceanu, I.C. Brătianu, Al. I. Cuza, Vasile Alecsandri, Costache Negri au avut intuiţia diplomatică de a alege momentul cel mai bun pentru proclamarea Unirii Principatelor Române, conform voinţei patrioţilor din Moldova şi Ţara Românească.
Vă recomandăm şi:
Concurs interactiv de istorie dedicat Unirii Principatelor Române