Când devine mătasea de porumb duşman al sănătăţii. Cel mai bun leac pentru boli de rinichi este interzis multor oameni
0Pentru că are capacitatea de a scădea nivelul de potasiu din sânge, ceaiul din mătase de porumb trebuie consumat cu prudenţă doarece provoacă mâncărimi, alergii şi iritaţii. Leacul natural este folosit cu succes pentru afecţiuni ale tractului genito-urinar, până la tensiune arterială sau diabet.
Există însă situaţii când mătasea de porumb poate deveni un adevărat duşman al sănătăţii. Gravidele sunt primele avertizate în legătură cu efectele secundare ale ceaiului din mătase porumb. “Femeile însărcinate sau care alăptează trebuie să evite consumul mare de ceai din mătase de porumb. Mătasea de porumb stimulează uterul şi poate duce la pierderea sarcinii. De asemenea, cei care sufera de diabet trebuie să discute cu medicul despre consumul de ceai din mătase de porumb. Deoarece reduce nivelul de zahăr din sânge, acelaşi efect avându-l şi medicamentele pentru diabet, pot aparea o serie de complicaţii”, spune dr. Daniela Stan, medic de familie.
Ceaiul din mătase de porumb este extrem de diuretic, iar combinaţia cu medicamente cu acelaşi efect duce la deshidratarea şi pierderea de minerale şi săruri esenţiale pentru organism. “Consumul de produse pe bază de mătase de porumb este contraindicat femeilor însărcinate, diabeticilor, hipertensivilor, celor care se află sub tratament medicamentos cu warfarină, diuretice, antiinflamatoare”, avertizează Marina Grigore, apifitoterapeut.
Cum se face fiertura
Datorită conţinutului ridicat de substanţe cu proprietăţi curative, mătasea de porumb este recomandată în afecţiuni precum obezitatea, guta, litiaza renală, unele boli de inimă, de ficat, simptome ale menopauzei şi chiar cancer. Mătasea de porumb are în compoziţia sa potasiu, calciu, dioxid de siliciu, saponine, ulei volatil, alantoină, ceară, vitaminele C, B, E, K şi proprietăţi diuretice, antiinflamatoare, calmante, antioxidante şi scade tensiunea. În popor se spune că este cel mai bun leac pentru rinichi.
La sate, suferinzii încă mai ţin cont de acest leac străvechi. Fiertura se prepară din două linguri de mătase de porumb mărunţită, care se ţin pe foc două minute, într-un litru de apă, apoi se lasă să se răcească şi se filtrează. Se bea această fiertură când încă mai este călduţă, pe stomacul gol, dimineaţa.
Când trebuie culeasă
Pentru a avea calităţi terapeutice, mătasea se culege atunci când are o culoare gălbuie-verde (nu roşiatică sau brună), iar ştiuleţii sunt încă verzi, cu boabele nematurizate, fiind în aşa-numita fază de porumb de lapte. Se taie stigmatele şi se pun cât mai repede la uscat, într-un loc umbros, lipsit de umiditate şi bine aerisit. Când mătasea de porumb îşi pierde elasticitatea, devenind rigidă şi foarte uşoară, procesul de uscare s-a încheiat, iar produsul obţinut se pune în pungi de hârtie sau în saci de pânză. Termenul de valabilitate al mă¬tăsii de porumb uscate este de maximum doi ani.
Vă recomandăm şi: