Pasiunea superbă a unui fost asistent veterinar: realizează obiecte de artizanat şi pălării cu pănuşi, după o metodă străveche

Radu Crăciunescu lucrează după o metodă străveche, care nu mai este folosită

Radu Crăciunescu, din Târgu Jiu, este unul dintre ultimii meşteri împletitori de pănuşi. Din mâinile lui ies pălării, vaze, coşuri sau diverse suporturi, iar mulţi dintre cumpărători află uimiţi că produsele respective au fost la origine simple frunze din jurul ştiuletelui de porumb.

Radu Crăciunescu (47 de ani) lucrează în construcţii, iar împletiturile reprezintă o pasiune care-i aduce mari satisfacţii. „Pur şi simplu îmi place când văd ce iese din mâinile mele. Această activitate îmi dă o stare de mulţumire, deşi produsele sunt realizate cu multă migală şi trudă. Pot să fac absolut orice îmi trece prin imaginaţie. Cam aşa este şi în construcţii“, spune meşterul. 

Radu a lucrat ca asistent veterinar în laboratorul Direcţiei Sanitar-Veterinare Gorj, unde efectua disecţii şi necropsii, iar din cauza condiţiilor de muncă dificile, s-a îmbolnăvit şi a renunţat la meseria sa. „Am fost încăpăţânat şi am decis să las totul în urmă, să îmi urmez propriul drum. Îmi place când iese ceva frumos din mâinile mele. Aşa am decis să lucrez în construcţii. Am ridicat şi case şi sunt mândru de asta“, explică bărbatul. De împletituri s-a apucat în urmă cu şase ani, pentru că a simţit că-i lipseşte ceva în viaţa lui, un hobby. 

A ÎNCEPUT DIN PLICTISEALĂ 

Radu Crăciunescu povesteşte cum a început să împletească pănuşi, adică frunzele care înfăşoară ştiuleţii de porumb. Era o zi de iarnă şi avea acasă, în hambar, porumb, deoarece creştea un porc.

„Pur şi simplu mă plictiseam. Am zis că îmi mai amintesc ceva din copilărie şi aşa am început să lucrez. Era iarnă şi am vrut să-mi omor cumva timpul. Am constatat că îmi place, mă linişteşte şi mă relaxează. În plus, îmi dă satisfacţia lucrului făcut de mâna mea“,

mărturiseşte gorjeanul. 

Radu Crăciunescu a învăţat să realizeze împletituri din copilărie şi spune că ştie o metodă specială, străveche, una care acum nu mai este folosită: „Când eram copil, împletiturile se făceau la orele de lucru manual de la şcoală, dar metoda după care împletesc eu am învăţat-o de la bunicul meu. Era dascăl, era un om excepţional! Bunicul meu lucra din pănuşi diverse obiecte. Le preda şi elevilor săi!“.

Metoda folosită de meşterul din Târgu Jiu este prin înnodare, care presupune o mare migală şi atenţie. Radu Crăciunescu spune că nu a mai descoperit pe nimeni în ţară care să lucreze în acest mod: „Nu se mai fac împletituri după această metodă, pentru că este foarte mare trudă şi meticulozitate. Metoda pe care o folosesc este prin înnodare. Se face un nod după fiecare foaie. E o metodă mult mai grea, dar şi produsele sunt mult mai rezistente. Se poate rupe un nod, dar produsul rămâne întreg, nu se deşiră. Am preşuleţe la pisici care ţin ani buni. Le-au râcâit, s-au jucat cu ele, dar nu au reuşit să le rupă. Mai sunt meşteri care fac împletituri din pănuşi, dar cu ajutorul calapoadelor sau prin alte metode, nu prin înnodare“.

A ales să realizeze împletituri din pănuşi pentru că este un material rezistent, tradiţional şi uşor de procurat. „Comparativ cu nuielele, papura, trestia sau orice alt material, pănuşile sunt foarte rezistente datorită celulozei care se găseşte în compoziţia lor“, explică meşterul. 

CUM SUNT PREGĂTITE PĂNUŞILE

Înainte de a fi folosite, pănuşile trebuie să treacă prin mai multe etape, pentru a se putea lucra cât mai bine. „Le spăl cu săpun de rufe făcut în casă, le usuc şi apoi le iau la lucru. Pe cele pe care le lucrez trebuie să le umezesc, metoda mea presupune să împletesc strâns. Fac protecţii pentru sticle, vaze, micuţe vase pentru diverse întrebuinţări. Fac şi obiecte colorate, la ele mă ajută soţia. Vopsim foile de porumb cu colorant pentru materiale textile, nu cu alte vopsele“, a precizat meşterul popular. Singurul dezavantaj este că, la umezeală, pănuşile îşi schimbă culoarea şi mucegăiesc dacă nu sunt bine uscate.

Radu Crăciunescu munceşte cel mai mult la pălării, în jur de 35 de ore la una singură. „Produsele nu sunt plătite la adevărata valoare. La o pălărie muncesc şi patru-cinci zile. Eu cer pe o pălărie 150 de lei, dar mai las din preţ, ceea ce înseamnă 3-4 lei pe oră“, mai spune meşterul.

Gorjeanul este de părere că produsele tradiţionale de artizanat nu sunt promovate suficient. „Se mai sperie lumea de preţ, căci oamenilor li se pare mult, dar dânşii nu ştiu că eu lucrez câteva ore bune la un obiect micuţ de tot. Şi aşa ceva nu face multă lume. Olăritul, iile, poate şi lucrurile din lemn mai sunt apreciate. Lipseşte promovarea în domeniul meşterilor tradiţionali. Nu am bani să merg la toate târgurile, promovarea este marea problemă. Nu mai este nimeni în ţară care să facă aşa ceva! Am vorbit cu ceilalţi meşteri şi mi-au spus că nu au mai văzut. Poate că un motiv sunt preţurile prea mici de vânzare a produselor în raport cu munca depusă“, arată Radu Crăciunescu. De aproximativ un an, meşterul frecventează târgurile de profil, unde produsele sale au început să fie din ce în ce mai apreciate, mai ales că toată munca este făcută manual.

ETNOLOG: „ESTE UN MEŞTEŞUG DIFICIL“

Materia primă o procură din satul Arjoci, din comuna Godineşti, acolo de unde se trage şi unde doreşte să-şi trăiască viaţa, pentru că este îndrăgostit de viaţa la ţară. „Intenţionez să mă mut la ţară şi să-mi întemeiez o gospodărie, cu animale şi teren agricol. Apelez la vecini şi la rude să mă ajute cu pănuşi“, adaugă Radu Crăciunescu. 

Etnologul Pompiliu Ciolacu susţine că meşteşugul împletiturilor cu pănuşi este unul special şi rar. „Este un meşteşug pe cale de dispariţie, la fel cum este cel al împletiturilor în păr de capră. Mă bucur că duce mai departe această îndeletnicire şi trebuie încurajat. Este un meşteşug mai dificil, pentru că implică o scrupulozitate foarte mare în realizarea obiectelor. Pentru un produs de dimensiuni mici se lucrează ore întregi“, concluzionează specialistul în etnologie.