Secretul unui vin românesc considerat printre cele mai bune din lume: cât influenţează calcarul din sol calitatea Tămâioasei produsă pe dealul Istriţa

Tămâioasa românească a viticultorului Lică Lupu, din comuna buzoiană Breaza, a obţinut medalia de aur la Concursul Internaţional de Vin de la Focşani, unde a concurat alături de alte peste o sută de vinuri dulci din toată lumea. Calitatea licorii, spune proprietarul vinului medaliat,  depinde deopotrivă de priceperea viticultorului şi generozitatea naturii.

Familia Lupu, din Breaza, este unul dintre zecile de proprietar de vii şi crame din zona dealului Istriţa, judeţul Buzău. 

Diferă de ceilalţi prin palmaresul creat în timp la concursurile de vinuri naţionale şi internaţionale. Ultima distincţie primită este medalia de aur obţinută la concursul de vinuri de la Focşani, din această primăvară, unde a cucerit juriul cu o tămâioasă românească produsă în 2013.

”Concursul a fost în mai, la Focşani, cu participare internaţională. Am dus probe la Focşani care au fost degustat de comisii formate din arbitri români şi străini, aşa cum prevede legislaţia. A concurat la categoria vinurilor dulci aromate, cu peste o sută de vinuri, tokayul unguresc. Au fost în total 1600 de probe de vinuri din toată lumea. E un vin care îşi păstrează în totalitate aromele specifice soiului Tămâioasă Românească”, a spus Aurel (foto), fiul viticultorului Lică Lupu.

Anul producţiei a fost unul favorabil, cu temperaturi exterioare şi nivel de umiditate la parametrii cei mai potriviţi, spune viticultorul buzoian. ”Tămâioasa a fost culeasă la supracoacere, cu un conţinut de zahăr de 300 de grame la litru, iar producţia a fost macerată şi fermentată în mediu natural, fără temperatură controlată. 2013 a fost un an bun, cu temperaturi foarte ridicate, cu o iarnă blândă, condiţiile pedoclimatice extrem de favorabile.

Viticultorul buzoian spune că via din care a făcut băutura câştigătoare a beneficiat de o îngrijire deosebită, de-a lungul anului. Tot ca la carte a asigurat şi procesul de vinificaţie. 

”Nu ai la ce să te aştepţi dacă nu ai strugurii pregătiţi din timpul vegetaţiei, din timpul anului respectiv, dacă via nu este îngrijită corespunzător, producţia nu este dozată cu un minim de producţie, adică să mergi cu producţie mică. Cultura de vie trebuie îngrijită, nu cu tratamente în exces. Vinificaţia s-a făcut fără adaosuri de drojdii şi enzime. Se ştie că la capitolul arome, se practică adaosul de zahăr, de alcool, drojdii, tot felul de arome. Eu nu am aceste adaosuri. Singurul tratament care s-a făcut a fost cu sulf şi bentonită, care ajută la oprirea fermentaţiei şi la sterilizarea vinului”, spune Lică Lupu.

Viticultorul din Breaza recunoaşte că secretul calităţii vinurilor sale stă şi în compoziţia solului pe care este plantată viţa de vie. ”Aşezarea viei dispune de condiţii foarte prielnice: conţinut ridicat de calcar, până la 80 la sută în sol, expunere la soare foarte bună, sudică, fiind aşezată la 300 de metri altitudine pe dealul Istriţa. Aici, precipitaţiile sunt moderate, cu nivel pluviometric scăzut”, spune Lică Lupu.

Acesta mărturiseşte că pentru un viticultor care face şi vinificaţie şi pregătirea strugurilor, obţinerea unei medalii înseamnă atingerea unui deziderat pe care şi-l propune toată viaţa. Este o recunoaştere a muncii şi pasiunii pe care o depune.

”Vinul medaliat este o poartă deschisă pentru consumatori, pentru comercianţi, pentru restaurante. Avem o emblemă. Vinul acesta se găseşte numai în restaurante de lux din Bucureşti, Iaşi, Târgu Mureş sau Sinaia”, spune Lică Lupu.