Cum au petrecut bucureştenii Crăciunul comunist: brazi împodobiţi cu lumânări şi pistoale cu ventuze
0Sărbătorile de Iarnă în timpul regimului comunist au rămas pentru unii cele mai triste amintiri, în timp ce pentru alţii au fost zile normale, care nu arătau cu mult mai diferit faţă de Crăciunul zilelor noastre.
Data de 25 decembrie nu a fost de fiecare dată la fel în timpul comunismului, după cum îşi aminteşte istoricul Dan Falcan. Acesta povesteşte că şi Crăciunul comunist diferea de la an la an. Spre exemplu, până în anii 80, pe mesele bucureştenilor era suficientă mâncare, iar oamenii nu se plângeau de lipsa alimentelor.
Se consumau cârnaţi, sarmale şi cozonaci, aşa cum se practică şi în zilele noastre. Abia după aceea, masa de Crăciun a început să devină o problemă, pentru că raţionalizarea alimentelor începuse să îi împiedice pe bucureşteni să îşi poată cumpăra exact ce îşi doreau.
Bucatele de pe masa de Crăciun erau, în mare parte, cele pe care le găsim în aceste zile în casele românilor.În vremea aceea, locuitorii Bucureştiului erau, într-o bună măsură, oameni veniţi de la ţară care îndesaseră în valiză şi obiceiurile din zonele în care crescuseră.
„Trebuie să ţinem cont şi de faptul că oamenii din sate veneau în Capitală ca să muncească şi atunci aduceau şi tradiţii“, precizează istoricul Falcan.
Bradul, decorat cu lumânări
În ceea ce priveşte bradul de Crăciun, în zilele noastre nu mai există un anumit tipar pe care bucureştenii să-l respecte. Împodobitul depinde acum de imaginaţia proprietarului şi de bugetul disponibil, iar în brazii din apartamente se odihnescu fel de fel de globuri, beteală, spiriduşi, reni şi chiar păsări în miniatură, alături de îngeraşi de toate mărimile.
În timpul regimului comunist, brazii semănau foarte mult şi parcă erau împodobiţi după acelaşi tipar. Existau globuri, steluţe şi beteală, dar şi un vârf destul de înalt care completa frumuseţea pomului de Crăciun. Brazii se puteau cumpăra din pieţele special amenajate, iar Obor era una dintre cele mai mari din Capitală în care oferta era pentru toate gusturile.
Fiecare brad care ajungea în casa bucureştenilor era decorat cu globuri şi beteală, dar şi cu ajutorul ghirlandelor de hârtie făcute manual. Mai exact, era vorba despre bucăţele colorate de hârtie, care erau lipite una de cealaltă.
În brad, după cum povesteşte Falcan, nu erau beculeţe, ci doar lumânări care înfrumuseţau pomul. Acestea erau aşezate cu mare grijă pe crengile proaspete ale brazilor şi aprinse în Ajunul Crăciunului, un obicei care la noi nu se mai întâlneşte acum.
Cadourile de Crăciun, puse sub brad
Exact ca în zilele noastre, în dimineaţa de 25 decembrie, micuţii găseau cadourile puse sub brad, dar gama de jucării nu era foarte variată. „Îmi amintesc că eu voiam să primesc o puşcă cu ventuze, era o jucărie foarte la modă. Costa cam 25 de lei“, povesteşte Falcan.
Totodată, în rândul fetiţelor erau celebre nişte păpuşi făcute la Arad, dar şi un set de carioci care costa în jur de 25 de lei.
Bucureştenii îşi petreceau zilele de Crăciun în familie, în jurul unei mese mari, povestind şi bucurându-se de bucatele preparate.
Pe aceeaşi temă: