Cum a ajuns casa de copii din Bistriţa să fie numită „infern” în presa din Marea Britanie

În anul 2010, casa de copii din Bistriţa s-a nimerit într-un scandal cu nucleul tocmai în Marea Britanie. Jurnalista de la The Telegraph care a ajuns pe meleaguri bistriţene a comparat fără să ezite  orfelinatul din Bistriţa cu o „bucăţică de iad”, reproşând totodată românilor că deşi s-au alocat fonduri de milioane de euro pentru a eradica astfel de instituţii, ele sunt încă în picioare.

„Nu îţi e dat adesea să ai parte de imagini din iad, însă o versiune a lor există pe o stradă  din Bistriţa, în nordul României. Acolo există un loc care nu ar fi potrivit nici pentru animale, dar este „casă” pentru 35 de oameni, cu vârste cuprinse între câteva săptămâni şi 18 ani. Toţi au un anumit grad de retard fizic sau psihic. Clădirea are o încăpere mică unde 10 bebeluşi, printre care şi un copil de cinci ani palid şi suferind de malnutriţie şi unul orb de şapte ani,” preciza Angela Levin în materialul publicat în The Telegraph în anul 2010.

Jurnalista mai notează în materialul său că toţi copiii indiferent de vârstă sunt ţinuţi în paturi pentru bebeluşi, în care sunt nevoiţi să stea înghesuiţi. Aceasta prezintă şi cazul unui tânăr de 26 de ani care îşi petrecea întreaga zi în cameră pe o pătură insalubră care mirosea a urină şi fecale.

„În 2000 am vizitat România pentru a vedea ce progrese s-au făcut. A fost o călătorie traumatizantă şi a fost deranjant să văd un număr aşa de mare de copii neglijaţi, suferind de malnutriţie sau de boli precum tuberculoza, hepatita sau SIDA. Dar am crezut în asigurările Guvernului României că va închide aceste orfelinate în 10 ani (...) Luna trecută am realizat că deşi s-a progresat, 450 de instituţii cu 160.000 de copii au fost închise, România încă nu şi-a „eradicat” trecutul ruşinos. Înstituţia din Bistriţa este una din cele 256 care încă funcţionează,” adaugă Angela Levin.

Materialul publicat în The Telegraph a cauzat valuri de reacţii şi în ţară, o parte din presa locală solidarizându-se cu Direcţia pentru Protecţia Copilului şi susţinând că articolul este o exagerare şi că se trec cu vederea lucrurile bune.

Aşa arăta în 2010 Centrul de Servicii Sociale Comunitare Bistriţa FOTO: Adevărul

„M-am  bucurat când a venit jurnalista gândindu-mă că va arăta ca s-au făcut progrese în privinţa sistemului de protecţie socială de la noi. Centrul de Servicii Sociale Comunitare Bistriţa este o instituţie în care lucrăm cu profesionişti şi asigurăm toate condiţiile pentru cei aflaţi acolo. Nu este adevărat că nu au paturi adecvate. Nu înţeleg de ce se scot în evidenţă astfel de lucruri,” declara la acea vreme pentru Mediafax directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa-Năsăud de atunci Margit Moldovan.

„Sursa tristeţii subiective a articolului în cauză este un tânăr pe care şi eu l-am văzut cu ani în urmă şi care m-a impresionat la fel de mult. Suferă de hidrocefalie. Trupul lui cântăreşte vreo 15 kg, iar capul 30. Nu-şi poate întinde picioarele şi nu poate fi întins, oricât de mult şi-ar dori el sau alţii. Da. E trist. Foarte trist. Sfâşietor de trist”, nota jurnalista Ana Dragu într-un editorial publicat de bistriţeanul.ro, în care demonta concluziile la care s-a ajuns în materialul care a apărut în ziarul britanic.

Culmea este faptul că până şi însoţitorul jurnalistei, Ştefan Dărăbuş, directorul unei asociaţii româneşti, citat în articolul care a apărut în The Telegraph dezminte afirmaţiile Angelei Levin şi se delimitează de materialul în cauză. Ştefan Dărăbuş este prezentat ca „mai şocat şi furios” decât jurnalista.

„Din păcate, articolul publicat  demonstrează lipsă de măsură şi o abordare dezechilibrată a sistemului de protecţia copilului în România. Nu pot subscrie la aprecierile extreme despre sistem, cum nu pot fi de acord nici cu etichetările negative la adresa autorităţilor statului" ,preciza la acea vreme Ştefan Dărăbuş.

Alte erori prezentate în articol au fost sesizate chiar de către Olimpia Ababi, directorul adjunct al Direcţiei pentru Protecţia Copilului, care spune că niciunul dintre cazurile prezentate nu sunt reale şi mai mult, directoarea centrului nu se numeşte Ana Maria, cum susţine jurnalista şi nici nu lucrează nimeni cu acel nume în instituţia în cauză.
 

Vă mai recomandăm:

Un criminal de homosexuali şi romii din Dâlga, „ambasadorii” Călăraşiului peste hotare

Primarul Severinului a intrat în gura presei britanice după ce a anunţat că va trece la eutanasierea câinilor fără stăpân