CEO-ul Băncii Mondiale: investiţia în capitalul uman este esenţială pentru egalitatea socială şi economică din România
0Bulgăroaica Kristalina Georgieva, CEO al Băncii Mondiale, îndeamnă România să investească în Educaţie, ca motor al dezvoltării în general şi al reducerii sărăciei populaţiei din zonele rurale ale României, în condiţiile în care arată că populaţia centrelor urbane se apropie de media câştigurilor de la nivelul Uniunii Europene.
Redăm, în continuare, editorialul preşedintelui Băncii Mondiale pentru „Adevărul“:
„Am vizitat de curând România pentru participa la o conferinţă privind egalitatea de gen, organizată cu ocazia Preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene. Conferinţa a fost găzduită de prima femeie prim-ministru a României, Viorica Dăncilă, care a vorbit despre importanţa egalităţii de gen pentru progresul către prosperitatea viitoare.
În ultimele decenii, România a făcut paşi mari înainte în domeniile economic şi social. În anul 1993, atunci când m-am alăturat Băncii Mondiale, venitul naţional brut pe cap de locuitor în România era de doar 1.190 $. Astăzi, este de zece ori mai mare, depăşind 11.000 $ şi aducând standardul de viaţă al cetăţenilor români şi mai aproape de media din Uniunea Europeană.
Aceste progrese pe planurile economic şi social au fost susţinute în mare parte de o agendă robustă de incluziune. Cu 5,2 procente, România se laudă cu una dintre cele mai scăzute disparităţi dintre salariile bărbaţilor şi ale femeilor din UE, mult sub media de 16 procente din Uniunea Europeană. Proporţia de oameni de ştiinţă şi ingineri care sunt femei din România este peste media UE şi numărul de femei din România care studiază în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor este printre cele mai mari din UE.
De fapt, România se apropie rapid de statutul de ţară cu venituri ridicate, iar Bucureştiul şi alte oraşe devin centre de înaltă tehnologie în domeniile inovaţiei şi creşterii economice. Însă, la distanţă de aceste centre, situaţia este diferită, deoarece persoanele care trăiesc în zonele rurale riscă să rămână în urmă şi să nu beneficieze de creşterea economică a României.
Din păcate, în România se află cea mai mare parte a populaţiei sărace din UE, peste 25% dintre români trăind cu mai puţin de 5,50 $ pe zi. Şi, în timp ce numai 45 de procente din populaţia ţării trăieşte în zonele rurale, acest grup reprezintă 70 de procente dintre persoanele sărace ale ţării.
Eforturile de a ajuta aceste grupuri să le ajungă pe celelalte din urmă încep în sălile de clasă. În prezent, România atinge un punctaj de numai 0,6 în ceea ce priveşte indicele de capital uman (Human Capital Index - HCI) al Băncii Mondiale – ceea ce înseamnă că fiecare copil născut în România astăzi va atinge o productivitate de numai 60 de procente în comparaţie cu situaţia în care s-ar fi bucurat de o educaţie completă şi o de sănătate corespunzătoare. Punctajul reflectă necesitatea unui progres al rezultatelor legate de educaţie şi sănătate şi este exact aspectul pe care se concentrează programul Băncii Mondiale în România.
HCI indică faptul că, în timp ce în România, se aşteaptă ca un copil să finalizeze 12,2 ani de instruire până la vârsta de 18 ani, deficienţele din sistemul de învăţământ al ţării fac ca acesta să parcurgă de fapt numai 8,8 ani de învăţare. Diferenţa de 3,4 ani dintre perioada petrecută într-o instituţie de învăţământ şi cea de învăţare este cea mai mare din Europa.
Vestea bună este că activitatea Băncii Mondiale din România indică faptul că discrepanţa poate să fie eliminată prin autorizarea directorilor instituţiilor de învăţământ şi a profesorilor de a alege activităţile pe care le consideră relevante şi prin responsabilizarea acestora faţă de rezultate. Granturile oferite prin proiectul Băncii Mondiale privind învăţământul secundar (ROSE) s-au ridicat în medie la aproximativ 100.000 € pe iniţiativă, oferind o combinaţie de cursuri de remediere, de îndrumare, consiliere, orientare vocaţională şi activităţi extracurriculare.
Am vizitat unul dintre liceele care a beneficiat de finanţare prin proiectul ROSE şi am văzut rezultatele cu ochii mei. La liceul Dimitrie Bolintineanu din Bolintin Vale, programul a fost îndreptat spre 200 de elevi aflaţi în risc de abandon şcolar. Aceştia au fost îndrumaţi, au primit sfaturi privind orientarea în carieră şi au participat la activităţi extracurriculare, iar programul a implicat şi reprezentanţi ai comunităţii locale, părinţi şi directori ai unităţilor de învăţământ. M-am întâlnit cu câţiva elevi la un mic târg organizat pentru tinerii antreprenori, unde şi-au prezentat ideile de afaceri, legate de produse cosmetice, logistică şi agenţii de turism, precum şi strategiile de marketing. Era evident că sunt hotărâţi şi încrezători în faptul că munca îi poate duce spre un viitor mai bun.
În România, proiectul ROSE a ajutat peste 250 de licee mai puţin performante să reducă rata de abandon – de la 6,5 procente în 2014 la 3 procente în 2018 - şi să crească rata de promovare a examenului de bacalaureat – de la 86,9 procente în 2014 la 94,6 procente în 2018.
O asistenţă similară este oferită altor 490 de licee. Astfel de rezultate promiţătoare demonstrează că un grad mai mare de autonomie şi concentrarea pe rezultate a sistemului de învăţământ poate să îmbunătăţească substanţial rezultatele la învăţătură pentru mii de tineri români.
Tehnologia perturbă piaţa muncii, schimbând natura firmelor, creând noi modele de afaceri şi crescând numărul de oportunităţi de angajare. Deşi progresul tehnologiei poate să pericliteze anumite locuri de muncă, poate să ofere şi oportunităţi economice pentru milioane de persoane. Pentru România, precum şi pentru alte ţări, investiţiile în educaţia de pe întreg teritoriul său sunt cruciale pentru succesul viitor.“