Ora 9 a României: Pacientul numit „România“, pe masa de operaţie. Cum văd medicii reforma sistemului de sănătate

Starea sistemului românesc de sănătate reprezintă una dintre temele aprig dezbătute, în rândul opiniei publice, din cauza exodului unui număr semnificativ de personal medical. Cum se văd lucrurile din interior şi care sunt adevăratele problemele de structură?  Sunt câteva întrebări la care două mari personalităţi ale medicinei din România au răspuns duminică, în cadrul emisiunii „Ora 9 a României“.

Prof. dr. Irinel Popescu, şeful Clinicii de Chirurgie şi Transplant Hepatic a Spitalului Fundeni şi preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale, alături de prof. dr. Ioan Lascăr, şeful Clinicii de Chirurgie Plastică din cadrul Spitalulului Clinic de Urgenţă Bucureşti, au discutat despre actualele oportunităţi ale sistemului românesc de sănătate, în prezenţa corespondentului Adevărul la Bruxelles, Cristian Unteanu.

Dialogul dintre jurnalistul Cristian Unteanu şi cei doi medici a debutat cu întrebarea: „Dacă vi s-ar întâmpla să aveţi pe mesele de operaţie pacientul numit România cum l-aţi diagnostica şi ce operaţie estetică i-aţi face, dacă este cazul?“. La întrebare a răspuns, cel dintâi, medicul Irinel Popescu. El a subliniat că sistemul românesc de sănătate se confruntă  cu multe dificultăţi. „Ar fi nerealist să credem că cineva ar putea pune un diagnostic uşor remediabil. Nu pot să nu invoc şi eu, bineînţeles, finanţarea deficitară a sistemului, lipsa de motivaţie a personalului medical, care stă sub o mare presiune, în sensul că actualele salarii din sănătate nu sunt motivante. La asta se mai adaugă unele deficienţe de organizare. La un moment dat s-a spus că sunt prea multe spitale, s-au desfiinţat brusc multe spitale“, a punctat Popescu.

În opinia sa, „remediile“ trebuie căutate în zona organizatorică a sistemului.

La rândul său, prof. Ioan Lascăr, chirurg estetician, a vorbit despre o reformare complexă a sistemului de sănătate, care ar trebui să fie ferită de politizare şi să obţină acordul tuturor partidelor.

„Sistemul de sănătate a suferit unele modificări, a încercat să se adapteze, însă, din păcate, la modul general este încă mult de făcut. Eu aş privi ca şi soluţie o reformă completă a sistemului de sănătate“.

Solicitat să vorbească  despre amânarea acestei reforme, promisă încă de la căderea regimului comunist, Lascăr a declarat că este nevoie de o reformă transpartinică.

„Etapele metamorfozării sistemului de sănătate trebuie să se stabilizeze în cel puţin 10-15 ani. Mi se pare rezonabil pentru un punct final, de bilanţ. Asta înseamnă: să reformăm plecând de la infrastructură, trecând prin reforma resurselor de alimentare financiară şi o reformă a resursei umane“, a mai spus chirurgul estetician.

În ce priveşte calitatea sistemului public de sănătate, standard prin care un stat demonstrează că are grijă de cetăţeni, profesorul Ioan Lascăr a arătat că, la ora actuală, serviciile de sănătate pot fi privite prin prisma internaţionalizării.

„Poziţionându-ne în spaţiul european, a trebuit, volens nolens, să ne armonizăm. Uşor, problemele evoluează într-o direcţie pozitivă, însă vorbind despre internaţionalizarea serviciilor medicale, o bună parte din pacienţi, datorită informatizării, merg spre zona de maximă calitate a serviciilor. Pe de altă parte, internaţionalizarea aduce şi o mare gaură pentru sistemul de sănătate românesc, mai ales în zona resurselor umane“, a detaliat Lascăr.

Potrivit acestuia, sistemul românesc de sănătate trebuie evaluat.

„Ne trebuie unităţi de măsură. Metodologia de evaluare, acum, tinde să fie europeană, aşa cum se întâmplă în spaţiul educaţional“, a indicat acesta.

O altă temă a discuţiei, abordată de cei doi medici, a fost şi exodul medicilor, în special al tinerilor. „Cum putem stopa exodul de creiere?“, a întrebat Unteanu.

Dr. Irinel Popescu a răspuns că fenomenul este vizibil nu doar în România, ci în general, în statele sărace.

„O măsură foarte simplă: cei care se instruiesc în România folosesc logistica românească pentru a se instrui, în vederea obţinerii unei calificări înalte. Ar trebui să aibă o relaţie contractuală, cel puţin cu instituţia care îi pregăteşte“, a propus Popescu.

Potrivit lui Lascăr, soluţia trebuie implementată după o privire atentă la motivul principal pentru care se produce exodul tinerelor talente: subfinanţarea.

„Mai sunt unii care pleacă datorită mediului lipsit de motivaţie profesională. Ideea de mediu în care se formează viziunea pe care o au despre evoluţia lor profesională îi determină să plece. Şi aici, lucrurile sunt la fel de dificile“, a adăugat el.

„Cum aş vedea problema?“, a completat Irinel Popescu. „Discuţia se poartă la nivelul resurselor“, a punctat el.

Cei doi medici au vorbit şi despre evoluţia stării de sănătate a românilor. Aşa-numitele „boli ale sărăciei“, asupra cărora Organizaţia Mondială a Sănătăţii a atras atenţia, nu sunt însă specifice României, au arătat specialiştii.

„În scara evolutivă, ar fi puţin invers. Nu ştiu care va fi impactul atitudinii puţin negative pe care a început să o aibă populaţia faţă de campaniile de vaccinare. Lumea a început să fie reticentă faţă de vaccinuri şi s-ar putea să apară boli pe care le crezusem eradicate complet“, a explicat Popescu.

La rândul său, prof.dr. Ioan Lascăr a subliniat că, la nivel planetar, există anumite zone în care aceste boli sunt mai des întâlnite. Potrivit specialiştilor, este posibil însă ca astfel de maladii să fie provocate de mecanisme pe care medicina nu le-a intuit încă şi să facă parte dintr-un proces mai amplu: cel de selecţie naturală. Medicii au revenit, însă, şi au subliniat că nu este cazul României.

„De fiecare dată noi aşteptăm soluţii de undeva de sus. Eu aş spune că trebuie să privim lucrurile cumva de la bază. Componenta privată a adus un plus de valoare. De aici încolo, unităţile sanitare trebuie să înveţe să îşi recunoască realizările şi să creeze o reţea de centre româneşti de medicină de excelenţă”, a explicat profesorul Irinel Popescu.

La rândul său, profesorul Ioan Lascăr a explicat că mulţi dintre cei aflaţi la vârf şi-au polarizat interesul şi au reuşit să facă lucruri apreciate chiar şi peste graniţă.

„Aducerea la un numitor comun presupune un efort global”, a spus chirurgul plastician.