Alba-neagra cu românii din străinătate

Includerea sau nu a celor 490.000 de români stabiliţi în străinătate în cvorumul pentru validitatea referendumului din 29 iulie a devenit temă de dispută între liderii politici.

Preşedintele interimar, Crin Antonescu, susţine că românii din străinătate nu fac parte din listele electorale permanente şi ca urmare nu sunt luaţi în calcul la stabilirea cvorumului.

„Îi numărăm şi îi trimitem Curţii, şi spunem: nu fac parte din cvorum", a fost soluţia indicată de Antonescu Guvernului Ponta. În acest context, Antonescu a adăugat că premierul Victor Ponta pare „ameninţat şi intimidat" în ultimele zile.

În schimb, preşedintele suspendat Traian Băsescu a afirmat, ieri, că românii stabiliţi în străinătate ar trebui adăugaţi la cifra de 18.292.464 anunţată oficial de Ministerul de Interne înainte de referendum.Premierul Victor Ponta nu s-a amestecat în această dispută, afirmând că judecătorii Curţii Constituţionale vor decide dacă românii din străinătate sunt incluşi sau nu în cvorum. Controversa politică a apărut după ce Curtea Constituţională a trimis la Monitorul Oficial o erată la o decizie a Curţii. Potrivit acestei completări, românii din străinătate trebuie incluşi în cvorumul pentru referendum.
Această precizare a lipsit din prima formă a deciziei trimise de CCR la Monitorul Oficial dintr-o „eroare materială".

Chiar şi această erată a Curţii a fost contestată din interiorul instituţiei. Judecătorul Ion Predescu a susţinut că decizia ar fi fost luată în prezenţa a doar cinci judecători, în condiţiile în care legea CCR prevede un cvorum de două treimi, adică şase din nouă.

Intraţi şi ieşiţi din cvorum

Modificarea regulilor în ceea ce-i priveşte pe românii din străinătate în funcţie de interesul politic al partidelor aflate la putere nu este o noutate.În 2008, după introducerea votului uninominal, Guvernul Tăriceanu a modificat legea electorală. Prin ordonanţa de urgenţă emisă atunci de  Guvern, cetăţenii  români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate erau scoşi de pe listele electorale permanente şi incluşi în listele electorale suplimentare.

În 2009, Guvernul Emil Boc a modificat, tot prin ordonanţă de urgenţă, Legea referendumului. La momentul respectiv, listele electorale erau alcătuite din listele permanente şi cele suplimentare. Guvernul Boc a eliminat însă listele suplimentare.

Guvernul Boc a decis că referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. La momentul respectiv, Guvernul Emil Boc se pregătea să organizeze un referendum pentru introducerea Parlamentului unicameral şi reducerea numărului de parlamentari.

Interesul politic al PDL dicta scăderea cvorumului, pentru reuşita referendumului care s-a suprapus peste campania electorală pentru alegerile prezidenţiale.

Tocmai pornind de la această ordonanţă, cei 490.000 de români cu domiciliul în străinătate nu au fost incluşi în listele electorale permanente pentru referendum.Dincolo de controversa politică, decizia finală va aparţine Curţii Constituţionale.

Guvernul ţine la secret actualizarea listelor

Guvernul Victor Ponta a reglementat modalitatea tehnică de actualizare a listelor electorale prin memorandum. Este vorba de un tip de act normativ care nu este publicat în Monitorul Oficial şi care nu este trimis spre aprobare Parlamentului. De altfel, Guvernul Victor Ponta nu a făcut public conţinutul memorandumului.

Dacă Executivul ar fi recurs la o ordonanţă de urgenţă, aceasta ar fi avut caracter public şi ar fi presupus convocarea Parlamentului aflat în vacanţă. De asemenea, dacă Guvernul ar fi emis o hotărâre, aceasta ar fi avut caracter public.