Şase cazuri de suicid şi 15 tentative au avut loc în 2018, în puşcăriile din R.Moldova

În anul 2018, la adresa Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au parvenit peste 3.400 de petiţii, dintre care aproape 80% au fost expediate de persoanele aflate în detenţie, iar celelalte de rude sau avocaţi. Cele mai multe petiţii vin din Penitenciarul 13. În o mie de cazuri, deţinuţii au invocat probleme privind executarea pedepsei închisorii, iar 800 de petiţii au vizat asigurarea condiţiilor materiale şi de trai, transmite IPN.

Potrivit unui raport al ANP,  anul trecut s-au înregistrat peste şase sute de cazuri de automutilări şi şase cazuri de suicid. Şi dacă numărul de automutilări este în scădere cu circa 17%, numărul de suicide este dublu faţă de 2017. Au avut loc şi 15 tentative de suicid, cu 13% mai mult decât în 2017.

Au fost raportate 780 de cazuri de declarare a grevei foamei. Cele mai frecvente cazuri au fost înregistrate în penitenciarele nr.17 Rezina, nr.11 Bălţi şi nr.13 Chişinău. Potrivit Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, faptul că cele mai multe cazuri au fost înregistrate anume în aceste instituţii se explică prin statutul de izolator de urmărire penală pe care îl deţin, respectiv prin condiţiile şi regimul de detenţie.

Într-o analiză a Centrului de Resurse Juridice din Moldova referitor la activitatea Curţii Europene a Drepturilor Omului pentru anul 2018, se arată că cele mai frecvente tipuri de violări constatate în cauzele moldoveneşti sunt neexecutarea hotărârilor judecătoreşti (hotărâri vechi), maltratarea, anchetarea inadecvată a maltratărilor şi deceselor, detenţia în condiţii proaste, detenţia arbitrară, casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile.

La 31 decembrie 2018, în sistemul administraţiei penitenciare se deţineau 6 990 persoane, numărul fiind în descreştere faţă de  anul 2017. Circa 70 de deţinuţi sunt minori. 80 de deţinuţi sunt foşti funcţionari publici. 121 de persoane sunt condamnate la detenţiune pe viaţă.

Cei mai mulţi deţinuţi au între 30 şi 40 de ani (36% din numărul celor privaţi de libertate), această categorie fiind urmată de persoanele cu vârste cuprinse între 21 şi 30 de ani (28%).