Poziţia oficială a României privind situaţia politică din Republica Moldova

Ministerul de Externe de la Bucureşti a emis un comunicat de presă marţi, 11 iunie, cu privire la poziţia României faţă de situaţia politică actuală din Republica Moldova. România reiterează apelul la calm şi reţinere şi evidenţiază necesitatea respectării principiilor statului de drept şi a asigurării unei tranziţii paşnice şi inclusive, pentru ieşirea din criză.

„Având în vedere evoluţiile recente de pe scena politică a Republicii Moldova, inclusiv formarea unei noi coaliţii guvernamentale şi a unui nou guvern de către Parlamentul Republicii Moldova, democratic ales la scrutinul din 24 februarie, România, ca partener strategic al Republicii Moldova, consideră că, într-un stat democratic, voinţa cetăţenilor, exprimată prin vot şi reflectată în configuraţia politică a Parlamentului, este singura care asigură un proces politic legitim, bazat pe dialog.

România îşi exprimă deplina disponibilitate de continuare a Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, care este baza esenţială a relaţiei bilaterale, în condiţiile în care Republica Moldova va aplica strict acest Parteneriat Strategic şi va continua ferm şi consecvent parcursul său european, inclusiv implementarea Acordului de Asociere şi a Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană şi a reformelor necesare pentru apropierea de UE.

De asemenea, în acelaşi context, România consideră foarte important angajamentul clar al Republicii Moldova pentru continuarea implementării proiectelor de cooperare derulate cu România, inclusiv şi mai ales a proiectelor strategice de interconectare România-Republica Moldova.

Totodată, România apreciază de relevanţă majoră continuarea poziţiei Republicii Moldova în privinţa reglementării dosarului transnistrean, cu respectarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în graniţele sale internaţional recunoscute şi cu neafectarea vectorului său pro-european.

România subliniază importanţa consolidării comunităţii de limbă, cultură şi istorie care stă la baza relaţiei speciale cu Republica Moldova”, se spune în comunicat de presă emis de MAE.

Curtea Constituţională a dizolvat Parlamentul Republicii Moldova. Preşedintele interimar, Pavel Filip, a semnat decretul privind stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate - 6 septembrie 2019. Parlamentul a declarat în afara legii Guvernul Filip şi cere intervenţia Consiliului de Securitate al ONU în situaţia din Republica Moldova. De asemenea, cei 61 de deputaţi ACUM-PSRM nu recunosc deciziile Curţii Constituţionale.

Igor Dodon a declarat că Democraţii nu vor să transmită pe cale paşnică puterea. În acest sens, preşedintele a spus că singura soluţie ar putea fi mobilizarea masivă în stradă a cetăţenilor.

Liderul PPDA, Andrei Năstase, a declarat că Parlamentul nu mai recunoaşte Curtea Constituţională, iar deciziile acesteia sunt ilegale şi la comanda lui Vlad Plahotniuc.

Secretarul general al Consiliul Europei, Thorbjørn Jagland, a anunţat duminică, 9 iunie, că va cere opinia Comisiei de la Veneţia cu privire la acţiunile Curţii Constituţionale de la Chişinău din ultima perioadă, inclusiv în ceea ce priveşte decizia de dizolvare a Parlamentului Republicii Moldova. Deciziile sunt greu de înţeles şi par arbitrare.

Vicepreşedintele Partidului Democrat, Andrian Candu, spune că nimeni şi niciodată nu are dreptul să se pronunţe referitor la hotărârile emise de Curtea Constituţională a altui stat. Acest lucru, dacă se întâmplă, poate fi calificat drept interferenţă în sistemul de drept din ţara respectivă.

Curtea Constituţională a condamnat „presiunile politice la care este supusă”: Cei care îndeamnă la dizolvarea Curţii sunt inamicii democraţiei

În urma unei sesizări depuse de deputaţii democraţi, Curtea Constituţională a decis duminică, 9 iunie, că refuzul lui Igor Dodon de a semna decretul de dizolvare a Parlamentului creează circumstanţe de suspendare din funcţie a preşedintelui ţării. În asemenea situaţie, potrivit Curţii, interimatul şefului statului va fi asigurat de premierul Pavel Filip, care va semna decretul de dizolvare a Parlamentului.

Parlamentul din Republica Moldova s-a convocat sâmbătă, la ora 13:00, într-o şedinţă, ignorând decizia Curţii Constituţionale de a fi dizolvat. Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Republica Moldova, a declarat că deciziile luate sâmbătă în Parlament reprezintă o încălcare a Constituţiei şi a acuzat Blocul ACUM şi PSRM de tentativă de uzurpare a puterii în stat.

Deputaţii socialişti şi cei din Blocul ACUM au numit în funcţie conducerea Parlamentului, în frunte cu Zinaida Greceanîi, şi au acordat votul de încredere Guvernului Maiei Sandu, care a şi depus jurământul. Însă, Curtea Constituţională a decis, într-o şedinţă rapidă, invalidarea alegerii Zinaidei Greceanîi în funcţia de preşedinte al Parlamentului şi că toate deciziile luate de Parlament sâmbătă şi cele care vor fi adoptate în continuare sunt neconstituţionale, inclusiv învestirea noului Guvern.

În seara zilei de vineri, Igor Dodon s-a întâlnit cu liderul PDM Vlad Plahotniuc, în faţa căruia a recunoscut că primea până la un milion de dolari pe lună din Rusia, pentru întreţinerea PSRM. 

Democratul Andrian Candu a prezentat probe video şi a menţionat că Dodon a propus federalizarea ţării, interzicerea unionismului, schimbarea Constituţiei ca preşedintele ţării să fie ales de Parlament. Potrivit lui, Dodon s-a aliat pe ultima sută de metri cu ACUM pentru a se răzbuna pe democraţi, din cauza refuzului primit de a accepta o coaliţie în conformitate cu conţiţiile impuse de Moscova.